Viscri e destinația promovată intens în mediul media autohton și cel din UK în ultimii ani. Puține localități au beneficiat, în ultimii ani, de o asemenea promovare. Orice e minunat, rural, săsesc și despre Prințul Charles e sigur despre Viscri.
La așa o promovare, te-ai gândi că într-o zi de lucru obișnuită abia ai unde să înfigi un ac pe ulițile satului împânzit turiștii atrași de clipurile idilice cu țărani păstrători de tradiții, vaci molcome, ce se întorc de la pășune, și biserici fortificate ce tronează în clasamentele destinațiilor întocmite de tabloide. Nu-i nimic ironic în această enumerare, ci doar o constatare a fenomenului turistic Viscri.
Comuna Bunești din Brașov are în componența sa cinci sate, între care și celebrul sat Viscri. Din datele INS aflăm că structurile de cazare din comună sunt în număr de două. Capacitatea turistică a structurilor de cazare a fost în 2014 de 8.264 locuri. Asta înseamnă circa 22 de locuri de cazare. Până acum nimic nu pare ieșit din tiparele unei comune cu două pensiuni. Când accesăm datele referitoare la sosirile de turiști, aflăm că, pe parcursul anului trecut, în comună, deci, în principal în satul Viscri, au sosit un număr de 1.071 de turiști, ce au petrecut 2.479 de nopți. Asta înseamnă că 3 turiști pe zi au vizitat satul Viscri. Anul acesta situația sosirilor și înnoptărilor cuprinde doar lunile aprilie - august. Perioada ianuarie - februarie nu există în raportări, fie pentru că INS-ul n-a primit datele, fie pentru că în Viscri nu s-a cazat niciun turist în această perioadă. Oricum, în cele cinci luni, în Viscri s-au cazat 779 turiști și au petrecut 1.835 nopți (vezi datele din imagine). Asta înseamnă 5 turiști sosiți zilnic. Creșterea e semnificativă față de anul trecut, când veneau trei turiști zilnic. Totuși, cifrele sunt ridicol de mici, iar creșterea de aproape 67% e similară chelului căruia i-a mai crescut un fir de păr pe lângă unicul rămas. Sporul e important, dar chelul, tot chel rămâne.
Comuna Cacica din județul Suceava e un fel Viscri local, localitatea având o bazilică romano-catolică impunătoare, o mină de sare și o importantă comunitate de polonezi. Cacica n-a beneficiat nici pe departe de promovarea satului Viscri. Cei mai mulți români n-au auzit de ea și nu m-ar mira să existe chiar suceveni ce se află în aceeași situație. Totuși, chiar și așa, fără promovare, numărul turiștilor din 2014 e de aproape trei ori mai mare (3.059 sosiri în Cacica față de 1.071 sosiri în Bunești - comuna satului Viscri). La Cacica, anul trecut, au sosit 8 turiști zilnic. Cei trei mii de turiști au petrecut în localitate 5.317 nopți. Anul acesta, de la începutul anului (aici există statistica pe toată perioada ianuarie - august) au sosit 2.608 turiști. În lunile aprilie - august, pentru a avea o perioadă de comparație, numărul de sosiri a fost de 1.882 turiști. Cifra e de două ori și ceva mai mare decât cea înregistrată în comuna din care face parte Viscri.
Dacă eforturile conjugate de promovare ale sătucului transilvan au condus la un număr total de 1.071 de turiști în 2014, ne putem aștepta la vreo două mii în plus, pentru toată România, după documentarele plătite Wild Carpathia? Cam acesta e impactul promovării destinațiilor turistice pe canalele clasice. Lumea s-a schimbat, dar nu și reportajele de promovare, iar impactul acestora în era conectivității non-stop e aproape de zero. Sigur că prin Viscri trec mai mult de cinci turiști zilnic, dar doar cinci rămân acolo. Poate rămân mai mulți și nu sunt trecuți în acte, dar același lucru se poate spune și despre comuna Cacica. Faptul că un turist trece, cumpără o chinezărie, intră la biserică și se duce spre Târgu Mureș, Sighișoara sau Brașov nu-i ajută deloc pe localnici. Știu că Prințul Charles vrea păstrarea autenticului și a traiului arhaic, dar continuând cu o infrastructură turistică deficitară, în care doi - trei turiști se opresc o seară într-un sat cu cinci sute de oameni, nu-i va ajuta pe locuitori decât să rămână doar arhaici. Charles poate fi bucuros că arhaicul rămâne și turismul nu ia amploare, dar oamenii locului s-ar putea să aibă altă părere.
Viscri e un exemplu de eșec al promovării de tipul anilor `90, cu documentare idilice, inepte, cu obiective incluse în topuri făcute de tabloide, cu tot ce mergea atunci, dar nu mai merge astăzi. Abordarea activă a rețelelor sociale e absentă și cu o pagină de facebook nu faci mare lucru. Viscri e o Românie mai mică, adică: are ceva de arătat, n-are infrastructură turistică, vrea să se promoveze prin frunze pe roți, reclame cu Hagi?!, Nadia?!, Ilie Năstase?! (personaje remarcabile în sport acum 20, 35, 45 de ani), documentare plătite cu sălbăticia României (deci, nu infrastructură turistică, nu distracție, doar stai toată ziua poate zărești un urs sau pe Prințul Charles), iar, la final, așteptăm să ne invadeze turiștii. Uite că n-o fac, preferă Bulgaria. Acolo, Mastika e ieftină, iar de la balcoanele hotelurilor plouă cu englezi beți. Își dau like pe Facebook, își promit s-o facă mai lată la anul și niciunul nu dă doi bani pe Viscriul Prințului Charles. Sigur, Viscri nu-și dorește englezi bețivi parcați pe caldarâm printre vacile placide ce se întorc seara în sat de la pășune, dar nici rubedeniile de sânge albastru ale prințului nu se înghesuie pe ulițele satului. Rămâne întrebarea - Ce segment de turiști vizează Viscri? Deocamdată, judecând după număr, segmentul e neconvins.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu