Social Icons

marți, 3 iunie 2014

Economia la negru

Cât reprezintă economia neagră a României
   Economia neagră a României este estimată la 28% din PIB, ceea ce înseamnă cam 185 mld. lei, respectiv 41 mld. euro pentru anul în curs. Asta dacă luăm de bune cifrele avansate de Eurostat, pentru că aceștia lucrează, la rândul lor, cu materia brută furnizată de INS, iar când vine vorba de INS, e destul să ne amintim de rateul de la recensământ pentru a ne ridica serioase semne de întrebare.
   Oricum, chiar dacă cifrele nu sunt de o acuratețe cu zecimale, nu trebuie să fii expert în statistică și să realizezi că-n România munca și plățile pentru diferite bunuri și servicii se fac la negru, într-un mod natural și fără vreo mustrare de conștiință că bugetul e păgubit. În fond, de ce să ai mustrări de conștiință pentru faptul că bugetul de stat sau local e drămuit de niște inconștienți? Chiar ieri, în articolul despre autostrăzi, arătam că s-au construit circa 519 km de autostrăzi pe vreo 4 miliarde de euro, deci un cost pe km de 8 milioane euro, cam de vreo trei ori mai mult decât media europeană. Atunci, cum să ai mustrări de conștiință când tragi în piept bugetul? N-ai, și e normal să nu ai, atât timp cât ordonatorul de credite nu va manifesta un minim de respect pentru banul public.
    Europa e pe trei cărări atunci când vine vorba de economia neagră. O cărare e pentru statele din vest și nord-vest, ale căror economii negre se situează la un nivel cuprins între 7% din PIB în Elveția și 16% în Belgia. Pe a doua cărare au apucat-o statele din sud, ale căror economii nefiscalizate oscilează între 24% din PIB în Grecia și 19% în Protugalia și Spania. Și mai există și o a treia cărare, cea a țărilor estice, pe care orbecăim și noi și ce duce la un nivel al economiei negre cuprins între 15% din PIB în Slovacia și 31% în Bulgaria, cu tendința celor mai multor state de a se situa în vecinătatea Bulgariei. Noi răsuflăm ușurați că există Bulgaria sau că, din contră, avem un INS ce-și dă de obicei cu stângul în dreptul, și acum și-a dat atât cât să ieșim în spatele castraveților. Odată cu noi, în joc de gleznă mai stau Croația, Lituania și Estonia pentru a face galerie Bulgariei, încurajând-o să coboare, sau pregătindu-se fiecare de start, și noi inclusiv, s-o ajungă ca să nu-i fie urât.
   Structura populației ocupate din România favorizează economia neagră. Avem peste 29% din populația activă ocupată în agricultură, cu mult mai mult decât restul țărilor europene. Dacă cifra avansată  ca fiind echivalentul economiei negre, de 28% din PIB, este aproape de adevăr, atunci nu putem decât să fim fericiți. La un asemenea procent de populaţie ocupată în agricultură, agricultura fiind o pepinieră a economiei negre alături de servicii și turism, stăm bine în ceea ce priveşte economia neagră şi, atâta timp cât n-o să se schimbe ceva în privința ocupării populației, sunt slabe șanse și de reducere a economiei negre. Lărgirea bazei de impozitare promovată în ultimii doi ani nu aduce rezultate notabile în diminuarea economiei negre. Locurile de muncă n-au înregistrat un spor semnificativ, veniturile atrase la buget au scăzut în raport cu PIB-ul înregistrat, deci putem spune că presiunea fiscală crescută e de natură să crească economia neagră și nu s-o micșoreze. Așa că, Bulgaria așteaptă-ne, că venim!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu