După „reformele” promovate de moțul aciuat momentan la primăria de sub Feleac cu o mică parte din camarila sa, cea mai mare rămânând prin posturile călduțe din ministere, am așteptat lumina adusă de apostolii făr`de misiune apostolică.
Și-au venit călărind un cal hrănit de nutrețul cu 70% valoare nutritivă, și-au adus odată cu ei două-trei personaje salubre care s-ascundă grosul imund format din celelalte, și-am așteptat înfrigurați ca înțelepciunea promisă să ne fie turnată-n creștetele năclăite de jegul cumulat anterior. Și, când colo, ce să vezi? Înțelepciunea mirosea ca jegul anterior, avea același efect de murdărire ca jegul, deci, aveam de-a face cu noi dușuri de jeg înțelept servit drept în creștetele noastre și încercat a fi cosmetizat într-o manieră jenantă prin șușe televizate cu Mari Români, înmormântări de regi și blestemate, toate pigmentate din când în când cu anchete despre cât de răi sunt cei ce-au fost sau cel ce este și nicio vorbă despre cei ce sunt de vreun an și jumătate.
Și-au venit călărind un cal hrănit de nutrețul cu 70% valoare nutritivă, și-au adus odată cu ei două-trei personaje salubre care s-ascundă grosul imund format din celelalte, și-am așteptat înfrigurați ca înțelepciunea promisă să ne fie turnată-n creștetele năclăite de jegul cumulat anterior. Și, când colo, ce să vezi? Înțelepciunea mirosea ca jegul anterior, avea același efect de murdărire ca jegul, deci, aveam de-a face cu noi dușuri de jeg înțelept servit drept în creștetele noastre și încercat a fi cosmetizat într-o manieră jenantă prin șușe televizate cu Mari Români, înmormântări de regi și blestemate, toate pigmentate din când în când cu anchete despre cât de răi sunt cei ce-au fost sau cel ce este și nicio vorbă despre cei ce sunt de vreun an și jumătate.
Ați încercat vreodată să întindeți pe-o felie de pâine o cantitate infimă de unt? Eu am încercat, nu spui unde, dar am încercat. Dacă n-ai răbdare ca untul să se înmoaie, te vei trezi cu o felie de pâine scofâlcită cu cuțitul și cu două-trei pete de unt adunate pe suprafață, iar între ele cu o idee de peliculă a produsului lactat supus discuției. Poftă bună la mâncat firimituri de pâine cu pete de unt! Cam așa au încercat geniile ce ne-au condus în ultimii ani să întindă pe felia reprezentată de cheltuieli, veniturile neîncălzite și întotdeauna insuficiente pentru a sătura bugetul.
Guvernul lui Piticot a făcut cocolașe de unt în zona „investițiilor” și-a uns pâinea cu cuțitul doar la personal, la cei mulți ce nu contează decât la alegeri. Nu s-a gândit nicio clipă să taie din bunurile și serviciile achiziționate de administrație pentru c-ar fi însemnat înțărcarea prematură a conturilor de prin Cipru și alte meleaguri insulare. Și, după așa măsuri de asanare a economiei asezonate cu decapitarea consumului populației prin creșterea de TVA, ne-a zis să așteptăm c-o să ne scoată din mocirlă efectul multiplicator al „investițiilor”. Cum, care investiții?! Alea: cu frunza la turism, cu Iordache la transporturi, cu site-uri de juma` de miliard care slavă Domului că nu s-au mai finalizat, și câte, și câte, năstrușnicii de astea de le numeau ei „investiții”. Și-am așteptat efectul multiplicator și ... încă îl mai așteptăm.
Guvernul promisiunilor uitate a avut o altă abordare, din păcate, cu același deznodământ. După cocoțarea în funcții a unor siniștri, scuze, miniștri, prin portofoliile energie, transporturi, mediu, sănătate, imm-uri, educație, tineret ne-a luat ochii cu finanțele și, cam atât. Dar și aici a nasolit-o împărțind portofoliul s-ajungă la fiecare. Cei doi cocoțați în funcție păreau că au habar de ceva, nu ca Ialomițianu, ăla fiind folosit de Boc pe post ștampilă pe inițiative legislativ-economice demne de Burkina Faso. Dar ca și în atâtea precedente dezamăgitoare, cei doi doar păreau c-ar ști ceva. Ce știu cei doi e să taie cheltuielile la investiții, să crească cheltuielile de bunuri și servicii și pe cele de personal, și să se uite disperați după bani crescând: accize, impozite pe chirii, înmatriculări auto și tot ce nu are legătură cu pâinea. Acolo la pâine se oprește tot și ... se trâmbițează de un an pe posturile aservite că se reduce TVA-ul. Nici un cuvânt despre mărirea prețului la gaze la consumatorii industriali, nimic despre impactul asupra produselor finite influențate de acest preț, e important doar că se micșorează TVA-ul la pâine. Și-o trâmbițează de parcă de asta i-am ales și nu pentru oprirea exploatării gazelor de șist, a aurului cu cianuri, a jafului la CFR, a jafului la TVR, la Poștă, la Olchim, la Loterie și la celelalte câte or mai fi. Și mai știu ceva cei doi, că untul e insuficient și la fel ca cei de dinainte nu fac nimic concret să crească cantitatea de unt. Știu că băieții de la Anaf sunt cei ce duc povara conturilor de-afară și de aceea nu-i bine să-i deranjezi cu impunerea de ținte de atins în privința colectării.
Ambele guverne au știut că problema e la colectarea la buget, iar colectarea a depins întotdeauna de Blejnari. Blejnarul fiind unitatea metrică națională prin care se măsoră gradul de colectare la bugetul de stat, în cazul nostru cam 32 % din PIB (cel mai mic din UE). Și când depinzi de Blejnari, ... cauți soluții de scuturat buzunarele celor mulți pe care-i amăgești cu TVA la pâine. Ambele guverne au mizat pe mârțoaga investițiilor și-au pierdut. Primul aștepta ca multiplicarea în economie să aibă loc chiar dacă doar un leu din zece intra cu adevărat în circuitul economic, restul de nouă intrau în conturi de prin Cayman. Al doilea nu mai mizează de loc și ia de la investiții și dă la flămânzii din teritoriu prin creșterea cheltuielilor de bunuri și servicii în condițiile unui deficit asumat mai mic. E greu și pentru ei săracii că sunt așa de mulți și n-ajunge untul pe felia ce se dorește a fi reorganizată administrativ.
La final rămânem noi, cei ce ne-am făcut frați și cu unii și cu alții, să ne treacă puntea. Puntea demult a fost dezmembrată și vândută la fier vechi, iar noi ne înecăm în timp ce fratele de ocazie ne tot cotrobăie prin buzunare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu