În 2017, conform datelor Eurostat, ponderea salariaților din sectorul public de la nivelul UE a ajuns la 26,1% din totalul salariaților de la nivel comunitar. Datele pentru anul trecut încă nu sunt definitivate în cazul mai multor state comunitare.
Din cei 200,5 milioane de salariați de la nivelul UE (15 - 74 ani), aici intrând salariații cu normă întreagă și parțială (inclusiv forțele armate), dar și cei din economia informală (la negru), 52,2 milioane activau în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale publice, adică cea mai mare parte din ceea ce numim sector bugetar.
În România, ponderea bugetarilor în totalul salariaților din economie (inclusiv cei ce muncesc la negru) era de 17,8% conform datelor aferente întregului an 2017 (1,16 din 6,49 milioane de salariați - vezi tabelul din imagine). Vorbim despre segmentul de populație cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani. E cel mai mic nivel din UE și, deși pare greu de crezut, din 1997 încoace am fost tot timpul pe ultimul loc între statele actuale comunitare în privința ponderii salariaților publici în totalul salariaților din economie.
Care sunt statele comunitare cu cei mai mulți bugetari raportat la numărul total de salariați?
Suedia e țara cu cea mai mare pondere a salariaților din sectorul public în totalul salariaților, conform datelor aferente anului 2017 (35,3% - vezi tabelul din imagine).
Belgia e pe locul doi, cu o pondere de 34,3% a salariaților din sectorul public. Danemarca e pe locul trei, cu o pondere de 31,9%.
Ponderi ale bugetarilor în totalul salariaților de peste 30% se mai înregistrau în Franța (31,2%), Finlanda (31,2%) și Grecia (30,1% - vezi tabelul din imagine).
Cele mai mici ponderi ale salariaților din sectorul public în totalul salariaților se înregistrau în Bulgaria (20,4%), Luxemburg (20,3%), Cehia (20,0%) și România (17,8% - vezi tabelul din imagine).
În trecut am mai realizat o analiză privind ponderea bugetarilor (accesează aici), valoarea adăugată realizată în sectorul public și salariile plătite în acest sector. Datele erau pentru primele trei trimestre ale anului 2017 și nu erau ajustate sezonier, din acest motiv, cele privind ponderea bugetarilor diferă puțin față de cele înregistrate la nivelul întregului an.
De ce în România nu se discută despre faptul că sectorul bugetar e cel mai subdimensionat din UE?
Observăm că România are cei mai puțini bugetari raportat la numărul total de salariați din economie (inclusiv forțele armate și cei ce activează în economia informală) și, totuși, ni se spune că am avea prea mulți.
De multe ori, la noi se raportează numărul bugetarilor la numărul mediu al salariaților sau la efectivul de salariați și din acest motiv ponderea bugetarilor pare mai mare (24,8% în cazul numărului mediu de salariați și 23,4% în cazul efectivului de salariați). E o greșeală de raportare, pentru că acești doi indicatori nu se folosesc de către Eurostat, deci nu poți face o comparație cu alte state comunitare. Doar câteva state din est mai folosesc acești indicatori, Eurostatul folosind pentru raportare populația ocupată și numărul de salariați din economie.
Deci, dacă ne raportăm la indicatorii număr mediu de salariați și efectiv de salariați, folosiți doar de INS-ul nostru și alte instituții de statistică din câteva țări estice (Ungaria Polonia, Cehia și Slovacia), nu putem face o comparație corectă cu celelalte state comunitare. Din acest motiv, e important ca o comparație să se facă pe baza unor indicatori comuni, cum sunt cei folosiți de Eurostat.
În cazul populației ocupate, există multe voci de la noi care contestă acest indicator, pentru că în componența sa intră și 1,3 milioane de români ocupați în agricultură, sporind artificial numărul populației ocupate.
Numărul de salariați din economie e un indicator ce ține cont doar de salariați (inclusiv forțele armate) și de salariații din sectorul informal (cei ce lucrează la negru) și din acest punct de vedere e cel mai relevant pentru comparație.
Conform acestui indicator, suntem și am fost în ultimii 20 de ani (vezi tabelul din imagine) pe ultimul loc între cele 28 de state actuale membre UE în privința ponderii deținute de angajații din sectorul public în totalul salariaților din economie pe segmentul de populație cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani.
Dă totuși bine ca să te iei de numărul bugetari atunci când apari la emisiuni cu moderatori care habar n-au cum stă treaba. Lumea, în general, urăște salariatul din sectorul public, iar demagogii de serviciu speculează această realitate.
Cum a evoluat numărul bugetarilor în ultimii 20 de ani la nivelul statelor UE?
Între 1997 și 2017, numărul salariaților publici de la nivelul UE a crescut cu aproape 20% (de la 43,6 la 52,2 milioane - vezi tabelul din imagine).
În România, creșterea numărului salariaților din sectorul public între 1997 și 2017 a fost de 44% (de la 801 mii la 1,156 milioane). Totuși, deși creșterea e mai mult decât dublă față de media UE, în toată această perioadă am fost pe ultimul loc în UE cu cele mai mici ponderi ale bugetarilor în totalul salariaților (12% în 1997, 16,3% în 2007 și 17,8% în 2017 - vezi tabelul din imagine).
Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului bugetarilor între 1997 și 2017 s-au înregistrat în Luxemburg (124%), Irlanda (80%), Malta (55%) și Spania (50%).
Doar în trei state comunitare s-au înregistrat scăderi procentuale ale numărului de bugetari între 1997 și 2017, acestea fiind Lituania (13%), Letonia (16%) și Bulgaria (20%).
Datele ne arată că România are cel mai redus sector bugetar dintre toate statele comunitare, iar acum două decenii sau un deceniu sectorul era și mai redus comparativ cu media UE. Deși în 20 de ani creșterea salariaților din administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale publice a fost dublă față de media înregistrată de celelalte state comunitare (44% față de 20%), anul trecut eram tot în coada topului statelor UE după ponderea sectorului bugetar (17,8% din totalul salariaților 15- 74 ani), fiind singura țară situată sub pragul de 20%.
Contrar îndemnurilor la reducerea sectorului bugetar lansate de demagogii din presă și politică, România trebuie să crească acest sector, pentru că niciodată nu vom putea spera la servicii publice mai bune dacă sectorul rămâne subdimensionat.
Din cei 200,5 milioane de salariați de la nivelul UE (15 - 74 ani), aici intrând salariații cu normă întreagă și parțială (inclusiv forțele armate), dar și cei din economia informală (la negru), 52,2 milioane activau în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale publice, adică cea mai mare parte din ceea ce numim sector bugetar.
În România, ponderea bugetarilor în totalul salariaților din economie (inclusiv cei ce muncesc la negru) era de 17,8% conform datelor aferente întregului an 2017 (1,16 din 6,49 milioane de salariați - vezi tabelul din imagine). Vorbim despre segmentul de populație cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani. E cel mai mic nivel din UE și, deși pare greu de crezut, din 1997 încoace am fost tot timpul pe ultimul loc între statele actuale comunitare în privința ponderii salariaților publici în totalul salariaților din economie.
Care sunt statele comunitare cu cei mai mulți bugetari raportat la numărul total de salariați?
Suedia e țara cu cea mai mare pondere a salariaților din sectorul public în totalul salariaților, conform datelor aferente anului 2017 (35,3% - vezi tabelul din imagine).
Belgia e pe locul doi, cu o pondere de 34,3% a salariaților din sectorul public. Danemarca e pe locul trei, cu o pondere de 31,9%.
Ponderi ale bugetarilor în totalul salariaților de peste 30% se mai înregistrau în Franța (31,2%), Finlanda (31,2%) și Grecia (30,1% - vezi tabelul din imagine).
Cele mai mici ponderi ale salariaților din sectorul public în totalul salariaților se înregistrau în Bulgaria (20,4%), Luxemburg (20,3%), Cehia (20,0%) și România (17,8% - vezi tabelul din imagine).
În trecut am mai realizat o analiză privind ponderea bugetarilor (accesează aici), valoarea adăugată realizată în sectorul public și salariile plătite în acest sector. Datele erau pentru primele trei trimestre ale anului 2017 și nu erau ajustate sezonier, din acest motiv, cele privind ponderea bugetarilor diferă puțin față de cele înregistrate la nivelul întregului an.
De ce în România nu se discută despre faptul că sectorul bugetar e cel mai subdimensionat din UE?
Observăm că România are cei mai puțini bugetari raportat la numărul total de salariați din economie (inclusiv forțele armate și cei ce activează în economia informală) și, totuși, ni se spune că am avea prea mulți.
De multe ori, la noi se raportează numărul bugetarilor la numărul mediu al salariaților sau la efectivul de salariați și din acest motiv ponderea bugetarilor pare mai mare (24,8% în cazul numărului mediu de salariați și 23,4% în cazul efectivului de salariați). E o greșeală de raportare, pentru că acești doi indicatori nu se folosesc de către Eurostat, deci nu poți face o comparație cu alte state comunitare. Doar câteva state din est mai folosesc acești indicatori, Eurostatul folosind pentru raportare populația ocupată și numărul de salariați din economie.
Deci, dacă ne raportăm la indicatorii număr mediu de salariați și efectiv de salariați, folosiți doar de INS-ul nostru și alte instituții de statistică din câteva țări estice (Ungaria Polonia, Cehia și Slovacia), nu putem face o comparație corectă cu celelalte state comunitare. Din acest motiv, e important ca o comparație să se facă pe baza unor indicatori comuni, cum sunt cei folosiți de Eurostat.
În cazul populației ocupate, există multe voci de la noi care contestă acest indicator, pentru că în componența sa intră și 1,3 milioane de români ocupați în agricultură, sporind artificial numărul populației ocupate.
Numărul de salariați din economie e un indicator ce ține cont doar de salariați (inclusiv forțele armate) și de salariații din sectorul informal (cei ce lucrează la negru) și din acest punct de vedere e cel mai relevant pentru comparație.
Conform acestui indicator, suntem și am fost în ultimii 20 de ani (vezi tabelul din imagine) pe ultimul loc între cele 28 de state actuale membre UE în privința ponderii deținute de angajații din sectorul public în totalul salariaților din economie pe segmentul de populație cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani.
Dă totuși bine ca să te iei de numărul bugetari atunci când apari la emisiuni cu moderatori care habar n-au cum stă treaba. Lumea, în general, urăște salariatul din sectorul public, iar demagogii de serviciu speculează această realitate.
Cum a evoluat numărul bugetarilor în ultimii 20 de ani la nivelul statelor UE?
Între 1997 și 2017, numărul salariaților publici de la nivelul UE a crescut cu aproape 20% (de la 43,6 la 52,2 milioane - vezi tabelul din imagine).
În România, creșterea numărului salariaților din sectorul public între 1997 și 2017 a fost de 44% (de la 801 mii la 1,156 milioane). Totuși, deși creșterea e mai mult decât dublă față de media UE, în toată această perioadă am fost pe ultimul loc în UE cu cele mai mici ponderi ale bugetarilor în totalul salariaților (12% în 1997, 16,3% în 2007 și 17,8% în 2017 - vezi tabelul din imagine).
Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului bugetarilor între 1997 și 2017 s-au înregistrat în Luxemburg (124%), Irlanda (80%), Malta (55%) și Spania (50%).
Doar în trei state comunitare s-au înregistrat scăderi procentuale ale numărului de bugetari între 1997 și 2017, acestea fiind Lituania (13%), Letonia (16%) și Bulgaria (20%).
Datele ne arată că România are cel mai redus sector bugetar dintre toate statele comunitare, iar acum două decenii sau un deceniu sectorul era și mai redus comparativ cu media UE. Deși în 20 de ani creșterea salariaților din administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale publice a fost dublă față de media înregistrată de celelalte state comunitare (44% față de 20%), anul trecut eram tot în coada topului statelor UE după ponderea sectorului bugetar (17,8% din totalul salariaților 15- 74 ani), fiind singura țară situată sub pragul de 20%.
Contrar îndemnurilor la reducerea sectorului bugetar lansate de demagogii din presă și politică, România trebuie să crească acest sector, pentru că niciodată nu vom putea spera la servicii publice mai bune dacă sectorul rămâne subdimensionat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu