România este ţara comunitară cu cea mai mare populaţie ocupată în agricultură. Ocupată e un fel de a spune, pentru că o mare parte din cele 2,16 milioane de persoane fac o agricultură de subbzistență.
24% din populația ocupată a României, adică cei ce țin de activitățile de agricultură, silvicultură și pescuit, produc într-un an agricol bun aproape 5% din PIB, iar o parte însemnată din acest procent se transformă pe partea utilizării PIB-ului în autoconsum. E clar că avem o problemă cu productivitatea în sectorul agricol, iar ocuparea în acest sector e de fapt o supraocupare.
Am putea da vina pe moștenirea grea, dar nu am avea dreptate, pentru că, pe timpul comunismului, poderea agriculturii în PIB era de trei ori mai mare. Oricum, trebuie să răsuflăm ușurați, pentru că lucrurile puteau să arate mai rău decât în prezent. În 1998, conform datelor Eurostat, România avea peste cinci milioane de persoane ocupate în agricultură, iar raportat la totalul populației ocupate, asta reprezenta 45% (5,01 mil. din 11,25 mil. persoane ocupate - vezi tabelul din imagine).
Din cele 2,16 milioane de români ocupați în agricultură în semestrul II al anului 2018, doar 301,7 mii erau salariați, iar în această categorie a salariaților, Eurostatul îi include și pe cei ce practică munca la negru. Ne rămân 1,86 milioane de persoane care sunt fie lucrători pe cont propriu, fie patroni sau fermieri, fie lucrători familiali neremunerați. E clar că cea mai mare parte sunt lucrători familiali neremunerați.
Nu prea poți să te numești o economie dezvoltată cu un număr atât de mare de populație care subzistă în agricultură. Nicio altă țară comunitară nu are o pondere atât de mare a populației ocupate în agricultură. Polonia, a doua țară după noi în topul populației ocupate în agricultură, avea în semestrul II al anului trecut 1,58 milioane de persoane ocupate în acest sector (vezi tabelul din imagine). Raportat la totalul populației ocupate, asta însemna 9,6%. E o diferență mare față de 24%, cât are România.
La nivelul UE, populația ocupată în agricultură reprezenta 4,4% din totalul populației ocupate în semestrul al doilea al anului 2018 (10,64 din 239,6 milioane persoane ocupate). Dacă raportăm populația noastră ocupată în agricultură la cea de la nivelul întregului spațiu comunitar, ne rezultă o pondere de 20%. Deci una din cinci persoane ocupate în agricultură de la nivelul UE e român.
Ca pondere a populației ocupate în agricultură, după noi, în topul statelor UE urmează Bulgaria (18,8%) și Grecia (11,3%).
Datele Eurostat ne oferă o imagine despre cum stăteau lucurile în urmă cu 20 de ani la nivelul actualelor state membre UE. România, așa cum am spus, avea, în 1998, un procent de 45% din populație ocupată în agricultură. Bulgaria avea un procent de 26%, iar Polonia de 20% (datele Poloniei sunt din anul 2000 - vezi tabelul din imagine). Pe baza acestor date, am putea spune că, față de acum două decenii, la noi s-a făcut cel mai mult pentru reducerea populației ocupate în agricultură. Realitatea e că o mare parte din reducerea de la 45% la 24% înregistrată la noi e rezultatul emigrării masive din spațiul rural spre statele vestice, al procesului de îmbătrânire a populației și nu a unei nu politici coerente în domeniu.
O mare parte din românii ocupați în agricultură de acum două decenii fie sunt pensionari, fie sunt plecați la muncă în străinătate. Cei rămași să se ocupe de agricultură de la noi susțin o mare parte din populația rurală a României, care în prezent se ridică la peste 9 milioane de persoane (46% din totalul populației rezidente).
Se vorbește mult despre avansul economic față de acum două decenii. E adevărat, doar că acest avans aparține mediului urban și, mai ales, orașelor mari. Ruralul nu a avansat foarte mult economic față de acum douăzeci de ani. Prin avans înțeleg productivitate și nu vilele făcute cu banii trimiși din străinătate sau de cei ce lucrează în marile orașe si folosesc comunele limitrofe pe post de dormitor.
E probabil ca, în următorii douăzeci de ani, să intrăm în rândul țărilor comunitare în privința ponderii populației ocupate în agricultură, dar această realizare va veni ca urmare a îmbătrânirii populației și a migrației și nicidecum pentru că mințile luminate ce ne conduc au vreo strategie în acest sens.
24% din populația ocupată a României, adică cei ce țin de activitățile de agricultură, silvicultură și pescuit, produc într-un an agricol bun aproape 5% din PIB, iar o parte însemnată din acest procent se transformă pe partea utilizării PIB-ului în autoconsum. E clar că avem o problemă cu productivitatea în sectorul agricol, iar ocuparea în acest sector e de fapt o supraocupare.
Am putea da vina pe moștenirea grea, dar nu am avea dreptate, pentru că, pe timpul comunismului, poderea agriculturii în PIB era de trei ori mai mare. Oricum, trebuie să răsuflăm ușurați, pentru că lucrurile puteau să arate mai rău decât în prezent. În 1998, conform datelor Eurostat, România avea peste cinci milioane de persoane ocupate în agricultură, iar raportat la totalul populației ocupate, asta reprezenta 45% (5,01 mil. din 11,25 mil. persoane ocupate - vezi tabelul din imagine).
Din cele 2,16 milioane de români ocupați în agricultură în semestrul II al anului 2018, doar 301,7 mii erau salariați, iar în această categorie a salariaților, Eurostatul îi include și pe cei ce practică munca la negru. Ne rămân 1,86 milioane de persoane care sunt fie lucrători pe cont propriu, fie patroni sau fermieri, fie lucrători familiali neremunerați. E clar că cea mai mare parte sunt lucrători familiali neremunerați.
Nu prea poți să te numești o economie dezvoltată cu un număr atât de mare de populație care subzistă în agricultură. Nicio altă țară comunitară nu are o pondere atât de mare a populației ocupate în agricultură. Polonia, a doua țară după noi în topul populației ocupate în agricultură, avea în semestrul II al anului trecut 1,58 milioane de persoane ocupate în acest sector (vezi tabelul din imagine). Raportat la totalul populației ocupate, asta însemna 9,6%. E o diferență mare față de 24%, cât are România.
La nivelul UE, populația ocupată în agricultură reprezenta 4,4% din totalul populației ocupate în semestrul al doilea al anului 2018 (10,64 din 239,6 milioane persoane ocupate). Dacă raportăm populația noastră ocupată în agricultură la cea de la nivelul întregului spațiu comunitar, ne rezultă o pondere de 20%. Deci una din cinci persoane ocupate în agricultură de la nivelul UE e român.
Ca pondere a populației ocupate în agricultură, după noi, în topul statelor UE urmează Bulgaria (18,8%) și Grecia (11,3%).
Datele Eurostat ne oferă o imagine despre cum stăteau lucurile în urmă cu 20 de ani la nivelul actualelor state membre UE. România, așa cum am spus, avea, în 1998, un procent de 45% din populație ocupată în agricultură. Bulgaria avea un procent de 26%, iar Polonia de 20% (datele Poloniei sunt din anul 2000 - vezi tabelul din imagine). Pe baza acestor date, am putea spune că, față de acum două decenii, la noi s-a făcut cel mai mult pentru reducerea populației ocupate în agricultură. Realitatea e că o mare parte din reducerea de la 45% la 24% înregistrată la noi e rezultatul emigrării masive din spațiul rural spre statele vestice, al procesului de îmbătrânire a populației și nu a unei nu politici coerente în domeniu.
O mare parte din românii ocupați în agricultură de acum două decenii fie sunt pensionari, fie sunt plecați la muncă în străinătate. Cei rămași să se ocupe de agricultură de la noi susțin o mare parte din populația rurală a României, care în prezent se ridică la peste 9 milioane de persoane (46% din totalul populației rezidente).
Se vorbește mult despre avansul economic față de acum două decenii. E adevărat, doar că acest avans aparține mediului urban și, mai ales, orașelor mari. Ruralul nu a avansat foarte mult economic față de acum douăzeci de ani. Prin avans înțeleg productivitate și nu vilele făcute cu banii trimiși din străinătate sau de cei ce lucrează în marile orașe si folosesc comunele limitrofe pe post de dormitor.
E probabil ca, în următorii douăzeci de ani, să intrăm în rândul țărilor comunitare în privința ponderii populației ocupate în agricultură, dar această realizare va veni ca urmare a îmbătrânirii populației și a migrației și nicidecum pentru că mințile luminate ce ne conduc au vreo strategie în acest sens.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu