Exporturile de sevicii IT au depășit lohn-ul, dar contribuția la excedent a lohn-ului e mult mai mare

   Fără îndoială, domeniul IT din România e în plin având. Ultimile date de la BNR ne arată că exporturile de servicii de comunicații, informații și informaționale au depășit pentru prima dată exporturile de servicii de prelucrare a bunurilor (2,69 mld. euro față de 2,57 mld. euro - vezi datele din imagine). 

   Simplificat, asta însemnă că exportul de servicii IT a depășit lohn-ul. 

   Anul trecut, servicile IT exportate au crescut cu 18,7% față de anul anterior, fiind cea mai mare creștere dintre categoriile de servicii luate în calcul la alcătuirea balanței serviciilor.

   Comerțul exterior cu bunuri și servicii al României de anul trecut a înregistrat un deficit de 1 miliard de euro. 

   Dacă balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 6,79 miliarde de euro, balanța comerțului cu bunuri a înregistrat un deficit de 7,79 miliarde de euro (vezi datele din imagine). În timp de balanța bunurilor a înregistrat un deficit în creștere față de 2014, balanța serviciilor a avut un excedent în creștere față de același an, dar creșterea înregistrată de excedentul serviciilor a fost mai mică decât avansul deficitului balanței comerțului cu bunuri. A rezultat, astfel, o creștere per total a balanței comerțului exterior cu bunuri și servicii. de la 705 milioane euro în 2014, la 1 miliard de euro în 2015. Cel mai probabil, anul acesta, deficitul va crește față de anul trecut.

   Soldul balanței serviciilor (vezi datele din imagine) ne arată că lohn-ul are o contribuție la excedentul balanței serviciilor mult mai mare față de contribuția IT-ului (2,4 miliarde de euro față de 1,5 miliarde de euro). Dintre toate categoriile de servicii, conform datelor BNR, transporturile se detașează, cu o contribuție de peste 50% la excedentul balanței (3,4 miliarde euro din 6,79 miliarde euro). Lohn-ul contribuie cu peste o treime la acest excedent, iar IT-ul cu peste 20% (vezi datele din imagine). Turismul și călătoriile au o contribuție negativă (-4,6%), România putând fi categorisită ca un importator net de servicii turistice, adică românii cheltuie mai mult în străinătate decât cheltuie străinii pentru serviciile oferite de noi.

   Problema IT-ului din România e că are multe puncte în comun cu lohn-ul. 

   Lohn-ul, în linii mari, presupune o închiriere a muncii ieftine și a capacităților de prelucrare, cu un model (design) prestabilit, fără ca materia primă să-și schimbe proprietarul. IT-ul nostru furnizează capacități de producție și muncă ieftină, dar modelul și manopera nu sunt prestabilite, iar materia primă își schimbă proprietarul. În IT e mult mai multă creativitate și calificare, dar motivul pentru care crește acest domeniu  e, în principal, costul redus al forței de muncă în raport cu statele din vest.  Atâta timp cât România va fi privită ca o principală piață de outsourcing și mai puțin de incubator de start-up-uri în domeniu, toată creșterea acestui sector nu poate fi una de durată, iar declinul acesteia va surveni odată cu creșterea prețului forței de muncă. 

   Auzim că se caută tot mai mulți programatori, asta înseamnând că există un deficit de forță de muncă și că, în viitorul apropiat, costul asociat forței de muncă va înregistra o creștere. Cei ce apelează la outsourcing își vor muta atenția de pe România odată cu creșterea accelerată a costului forței de muncă. Din acest motiv, IT-ul românesc poate să frâneze brusc în perioada următoare după accelerarea susținută din ultimii ani.