Conlucrarea dintre materia întunecată și găurile negre

   Quasari, supernove, pitice albe, stele neutronice, gigante roșii, găuri de vierme, găuri negre, materie neagră, energie neagră, big bang, ... nu, nu suntem într-un documentar cu Morgan Freeman și nici nu schimb profilul blogului. Vreau doar să construiesc o imagine ceva mai elaborată, ce apelează la fenomenele macrocosmosului, pentru a explica silogistic fenomenologia macroeconomiei încadrată de continuu-ul spațiu - timp carpato -danubiano-pontic postdecembrist.
    Așa, bun, s-o luăm treptat de la mare la mic. La nivel cosmic ultimele teorii adaugă spațiului definit de Einstein ca fiind inert, mișcarea. Deci, după big bang cosmosul nu s-a oprit din expansiune ci, din contră s-a expandat într-un ritm accelerat și face acest lucru de peste 13 miliarde de ani încoace. Savanții au înțeles mai târziu că modelul propus de părintele relativității este deficitar în unele aspecte iar rezolvarea acestor puncte nevralgice a venit din acceptarea unui univers în expansiune. Forța din spatele acestei expansiuni a fost numită energie neagră. A nu se confunda cu magia neagră din știrile pentru proști, de pe la unele televiziuni, ce promovează de dragul ratingului personaje uni-neuronale la care apelează alte personaje, de data asta putem să le numim non-neuronale, pentru a le dezlega sau lega, în funcție de preferințe, cununiile, mințile sau mai știu eu ce. De asemenea, nu trebuie confundată energia neagă cu materia neagră despre care vom discuta în frazele următoare (mă simt ca Ruxandra Țăranu când ne îndemna sau amenința că va discuta un aspect din rubricile Teleenciclopediei  săptămânile următoare).

    Ok, deci, materia neagră sau întunecată este de asemena o găselniță a astro-fizicienilor pentru a explica faptul că galaxiile rămân compacte chiar în condițiile expansiunii lor într-un ritm accelerat. Caracteristicile acestei materii sunt non - interactivitatea cu materia normală, invizibilitatea și , totuși, această materie are masă și ocupă spațiu. Rolul atribuit de savanți este de a ține laolaltă galaxiile  sau roiurile galactice,  pentru că atribuirea acestui rol a fost dată găurilor negre până la efectuarea unor calcule complexe, calcule ce au statuat că discul unei galaxii nu poate fi ținut compact de gravitația exercitată de o gaură neagră, cauza fiind întinderea pe zeci de mii de ani lumină a razelor galaxiilor. Prin urmare galaxiile au în general o gaură neagră în centru de mari dimensiuni, dar care nu poate genera destulă gravitație pentru a ține galaxia laolaltă. În consecință, savanții au inventat conceptul de materie întunecată ce conlucrează împreună cu găurile negre la stabilitatea formei galaxiilor.

   Pentru a fi și mai clar, imaginați-vă că galaxia dacă ar fi apa strânsă într-o chiuvetă atunci, pereții chiuvetei ar fi materia întunecată iar scurgerea ar reprezenta gaura neagră care treptat, treptat consumă galaxia. Deci, cele două contribuie la același fenomen, și anume cel de distrugere a galaxiei prin consumul  de materie exercitat de gravitația găurii negre. Ce se întâmplă cu materia înghițită de orizontul găurii negre, nu știm. Se speculează că are loc o spargere a materiei până la nivel subatomic, dar nimic nu demonstrează această speculație. În cazul nostru materia întunecată, pereții chiuvetei, nu interacționează cu materia în stare normală, apa, ci doar asigură drenarea și menținerea formei pentru ca gaura neagră să facă restul de treabă.

   Și-acum, revenind pe Pământ, la treburi mult mai puțin afectate de viteza de deplasare a galaxiilor sau concentrarea gravitațională din jurul găurilor negre, putem asemăna sistemul mai sus descris cu ceea ce s-a întâmplat în țara ce nu se voia cu niciun preț vândută imediat după evenimentele din `89. Anii de început în ale democrației pentru România pot fi asemănați cu sistemul propus de Einstein, adică cu un sistem static. Într-un sistem static materia întunecată nu-și are rostul atâta timp cât galaxia își poate menține forma. Așa a fost în cazul economiei naționale, ea trebuind să-și mențină forma fără să fie nevoie de materie întunecată. Dar și fără de aceasta, procesul de distrugere a economiei de către gaura neagră avea loc, ce-i drept doar în apropierea găurii negre, gravitația ei neafectând marginile economiei. Și ce-i în centrul unui organism altceva decât inima, organ ce pompează sângele către tot restul corpului. Și cum s-a hrănit ? Procesul de atracție gravitațională a banilor celor mulți, ce nu doreau să treacă la un sistem în mișcare, a început prin găuri negre create de cei ce mai târziu vor deveni materia întunecată, găuri precum Caritas,  și restul de jocuri piramidale. Găurile negre au făcut pui prin ivirea de găuri în buzunarele naivilor. Însă înainte de acestea, tot ce însemna agricultură a fost tocat în măruntaiele găurii încă din anul de grație 1991, an în care și deținerea de valută a devenit o problemă de ținere la saltea după confiscare depozitelor din bănci.

   Și-apoi încet, încet sistemul a devenit mai mobil, au crescut pretențiile materiei întunecate și uite-așa s-au ițit găuri negre mai dese precum: Credit Bank, Banca Columna, Banca de Scont, Bancorex, Dacia Felix, Banca Agricolă, Banca Internațională a Religiilor, FNI, Safi, etc. Toate aceste găuri date statului și implicit nouă tuturor au fost asezonate din plin cu falimente de intreprinderi creând mai departe găuri în bugetele disponibilizaților și mai apoi în burțile fiecăruia. România se transforma lent și sigur într-o imensă gaură neagră pentru propria industrie și sector bancar, iar materia întunecată dirija de la distanță sucombarea gravitațională.
   Din lungul șir de găuri negre am selectat câteva cu impact major, atât prin șomerii creați, cât și prin pagubele produse statului. Am ales doar companii de stat pentru că doar așa putem identifica materia întunecată, greu de altfel de depistat de cei îndrituiți s-o facă. În cazul găurilor negre private putem, greu, dar putem să acordăm prezumția de idioțenie cronică celor din parchete sau de la vârful sistemului de supraveghere a sectorului financiar - bancar, dar în cazul sistemului de stat observăm că materia întunecată e omniprezentă. 

   Cavalcada găurilor negre nu s-a oprit nicio clipă, iar materia întunecată e tot mai prezentă și, în același timp, tot mai greu de demonstrat prezența ei. Anii de dinainte și după aderare au schimbat puțin modul de operare al sucombării economiei. Au apărut găuri numeroase, cu explicații voit mai apropiate de mecanica cuantică. Conform acesteia un atom poate exista în același timp în locuri diferite. Similar cu atomul, banii sorbiți de gaura neagră Bechtel există în două conturi simultan, unul al companiei și celălalt în contul dintr-un paradis fiscal pe numele unei materii negre de pe cercul gravitațional al puterii. Manifestările cuanticii de natură să pună sub semnul întrebării relația cauză efect se întâlnesc tot mai des în găurile negre de dată mai recentă, reușind să facă ceea ce n-au reușit savanții, adică să reconcilieze relativitatea cu mecanica cuantică. Astfel, datoriile unor companii devin tot mai voluminoase deși s-a  acționat întotdeauna, zice-se, pentru diminuarea lor. Exercitarea aceluiași grad de incompetență de către fauna din conducerea companiilor de stat conduce la datorii mai mari, de fiecare dată. Prețurile mici oferite de „cumpărătorii de bună credință” pe diverse găuri negre devin și mai mici la plata efectivă sau găurile negre stabilizate și curățate deci, pierzându-și statutul de găuri negre, se vând la prețul de dinainte. 
  E o întreagă lume exotică vecină cu magia și, făr` de legătură cu vrăjitoarele dezlegătoare de rele și toate cele ci, dimpotrivă având multe tangențe mai degrabă cu cercetările CERN, o lume în care găurile negre se nasc din senin și dispar printr-o ștergere de datorii tot așa, brusc, cum au apărut, o lume în care materia întunecată e la fel de rudimentară ca în universul static al anilor `90 și nu în ultimul rând, e o lume unde viața oamenilor de rând continuă întunecată, printre găuri negre și sub supravegherea materiei negre.