Social Icons

miercuri, 1 iulie 2020

5 întrebări nelămurite care susțin teoria conspirației covid-19

De ce au conspiraționiștii covid-19 dreptatea lor
   Deși prin toate canalele mediei clasice, cu buzunarele proaspăt îndestulate de guvern, ni se transmite să credem doar ce ne spun cei din Grupul de Comunicare Strategică, Arafat, Rafila și Nelu Tătaru, tot mai mulți dintre noi îndrăznim ridicăm din sprâncene a neîncredere la cele debitate de aceștia. 

   Lumea s-a săturat să tot fie pusă la colț pe coji de nuci și să ia de bun tot ce comunică Grupul de Comunicare Strategică, grup format câțiva ex-milițieni și doi-trei ziariști de mâna a cincea (vezi aici cine sunt membrii grupului). Toată comunicarea din ultimele luni a guvernului și a Grupului a fost un dezastru, iar neîncrederea crescândă a românilor e de înțeles de către oricine ce n-a fost miluit de guvern. În toate aceste luni am asistat la o decădere morală tot mai accentuată a presei, aceasta transformându-se din câinele de pază al democrației în potaia turbată a comunicării oficiale. Din când în când, Sică mai ieșea la geamul guvernului și le mai arunca așa-zișilor ziariști câte un rest rămas de la chiolhanurile sale. 

   În ultimile săptămâni a început o ofensivă fără precedent împotriva celor ce au alte păreri decât Arafat & Co. E un fel de vânătoare a crimei-gândit  din romanul „1984” scris de Geoge Orwell. Presa miluită acompaniază aceată vânătoare cu o veselie demnă de Spitalul 9, iar pentru că piramida cere vârf, CNA-ul s-a înrolat în această cruciadă a adevărului oficial și amenință pe toată lumea cu amenzi dacă îndrăznesc să prezinte altceva decât flatulențele gândirii oficiale. Dacă îți pui întrebări legitime și pertinente ești brusc catalogat ca fiind un conspiraționist. Dacă, în schimb, îți pui botniță pe mufă și circuli prin boscheți ferindu-te de toți cei de pe trotuar atunci ești cetățean model. Guvernul te vrea doar prost și cu botniță.

   Sunt multe inadvertențe în tot acest balamuc, dar sunt și multe întrebări rămase nelămurite, cum ar fi:

1. Cum se face că raportul cazuri infectate / număr teste din perioada izolării e mult mai mare decât cel din perioada relaxării? 

   Pe 11 aprilie am avut 523 de noi cazuri la 3.842 de teste, iar pe 25 iunie am avut 460 noi cazuri la 12.555 teste. Nelu Tătaru se arăta de-a dreptul înfricoșat de numărul din 25 iunie, când toată lumea circula liber și nu mai sta închisă în case precum în luna aprilie. În aprilie aveam aproape un caz nou descoperit la ceva mai mult de 7 noi teste, iar acum o săptâmână aveam un caz nou la peste 27 de teste. De unde atâta îngrijorare? Vedem că virusul e mult mai puțin transmisibil când stăm pe afară decât atunci când stăteam în case. 

2. Cum se face că în 27 iunie, conform primului comunicat al Grupului de Comunicare Strategică la ora 13, aveam 325 noi cazuri la 1.877 de teste (vezi aici și, mai târziu, la ora 15 (vezi aici), numărul de teste se actualizează la 12.236, dar numărul de cazuri noi rămâne același?

   Ni s-a spus că a fost o întârziere în centralizarea datelor. Dacă ar fi fost așa, de ce doar pe partea de număr de teste s-a centralizat cu întârziere și nu și pe partea de cazuri noi?

3. De ce pe 30 iunie apar datele comunicatului de la ora 13 pe pagina de facebook a PNL-ului (accesează aici captura paginii) înainte să fie publicate de Grupul de Comunicare Strategică (accesează aici comunicatul oficial)

   Grupul s-a apărat spunând că ceea ce s-a publicat pe pagina de facebook era un draft și nu varianta finală a comunicatului. Comparând datele vedem că cifrele coincid, dar nu asta e marea întrebare. Marea întrebare e de ce administratorii paginii de facebook a PNL-ului aveau datele înainte de a fi publicate? Trebuie ca partidul să-și dea acordul pe ele?

4. De ce testarea din București făcută de Firea ne arată o răspândire extrem de scăzută a virusului în rândul populației?

   Firea a declarat recent că doar 4 cazuri de covid a descoperit în urma testării a 4.600 de persoane (accesează aici). Asta înseamnă o răspândire a virusului de sub 0,1%, așadar, nu putem vorbi de o răspândire comunitară accentuată cum afirma acum o săptămâna și ceva Nelu Tătaru (accesează aici). Imediat au sărit unii militanți covid și au spus că eșantionul celor testați nu e reprezentativ. Chiar și așa, la 4.000 de teste, ținând cont că se estima o prevalență mult mai mare, de câteva procente din populație, cifrele testării din București ne arată în realitate o prevalență a virusului mult mai mică, în consecință, riscul răspândirii virusului e mult mai scăzut.

5. De ce Orban și alții ca el nu respectă propriile reguli? Fotografiile lui Orban chefuind în birou și cele de la petrecerea dată de Rareș Bogdan ne arată că băieții chiar nu se tem de acest virus. De ce nu se tem? Probabil pentru că e exagerată prevalența, răspândirea, contagiunea și severitatea manifestării acestuia? În condițiile în care toți acești oameni se întâlnesc zilnic cu alte zeci de oameni, potențiali purtători asimptomatici ai virusului, petrecerea dată de Orban în biroul său ne arată fie că sunt niște inconștienți, fie că sunt niște ticăloși care știu că totul e o farsă. În ambele situații, noi chiar nu avem de câștigat.

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu