Cât de bogate erau provinciile românești din Imperiul Austro-Ungar la finalul secolului XIX și începutul secolului XX

   Un adevăr mai puțin discutat până în prezent e faptul că provinciile românești din Austro-Ungaria erau printre cele mai sărace provincii din imperiu.

   Datele studiului „Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire”, realizat de Mark Stephan Schulze, ne arată evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în prețuri comparabile și constante din regiunile Imperiului Austro-Ungar între 1870 și 1910. Ca instrument de măsurare e folosit dolarul Geary-Khamis ($ G-K).

   Studiul ne arată că între partea austriacă a imperiului și cea ungară existau diferențe mari de dezvoltare, regiunile austriece având o medie a PIB-ului pe cap de locuitor mai mare decât media celor ungare (2.130 față de1.637 $ G-K în anul 1910 - vezi tabelul din imagine). Totuși, regiunile din partea ungară erau mult mai bine echilibrate economic, diferența de PIB pe cap de locuitor dintre cea mai bogată și cea mai săracă regiune fiind mai scăzută decât în cazul regiunilor austriece.

   Cea mai bogată regiune din Imperiul Austro-Ungar în anul 1870 era Lower Austria sau Austria de Șes, dacă ar fi să traducem, PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune fiind de 2.578 $ G-K. Tot această regiune era cea mai bogată din imperiu și în 1910, cu un PIB pe cap de locuitor de 3.343 $ G-K. Trebuie precizat faptul că în această regiune e situată  Viena (vezi harta din imagine).

   Tot partea austrică avea și cea mai săracă regiune din imperiu, Dalmația fiind pe ultimul loc în privința PIB-ului pe cap de locuitor atât în 1870, cât și în 1910 (759 și 933 $ G-K - vezi tabelul din imagine).

   În partea ungară a imperiului, cea mai bogată regiune în 1870 și în 1910 era Bazinul Dunăre-Tisa, regiune ce cuprindea și capitala Budapesta. PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune era de 1.279 $ G-K în anul 1870 și de 2.191 $ G-K în anul 1910. Cea mai săracă regiune din partea ungară a imperiului, atât în 1870,  cât și în 1910, era Croația-Slavonia (PIB pe locuitor de 771, respectiv 1.324 $ G-K). 
   Observăm că atât cea mai bogată, cât și cea mai săracă regiune din Ungaria au avut o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor mai mare decât corespondentele lor din partea austriacă, iar acest lucru e valabil și la nivel de cele doua mari componente ale dualismului.

   Cum arătau datele pentru provinciile românești din imperiul Austro-Ungar?

   Bucovina

   Ducatul Bucovinei era una din cele mai sărace regiuni din partea austriacă, dar și de la nivel de imperiu. Doar Dalmația era mai săracă decăt Bucovina, dacă e să ne ghidăm după PIB-ul pe cap de locuitor din anul 1910 (866 $ G-K - vezi tabelul din imagine). 
   În 1870, când începe seria de date, Bucovina era pe antepenultimul loc în partea austriacă a imperiului (Galiția și Dalmația erau în urma Bucovinei), și pe pe locul 18 din cele 22 de regiuni ale imperiului după PIB-ul pe cap de locuitor (866 $ G-K), Transilvania și Croația-Slavonia (regiuni din partea ungară) având valori ale acestui indicator mai mici.

   Transilvania

   Regiunea Transilvania din Imperiul Austro-Ungar nu cuprindea Crișana și Maramureșul, cele două regiuni fiind incluse în regiunea Left Bank Tisza (Partea/malul stâng al Tisei - vezi harta din imagine). Transilvania a fost în perioada analizată penultima regiune din Ungaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor.
   În 1870, era pe penultimul loc în partea ungară și pe antepenultimul loc la nivel de imperiu după PIB-ul pe cap de locuitor (844 $ G-K).
   În 1910, era tot pe penultimul loc în partea ungară și pe locul 17 din 22 la nivel de imperiu (1.419 $ G-K). Interesant e faptul că aeastă regiune era în 1870 cea mai săracă dintre provinciile românești din imperiu.

   Crișana și Maramureșul

   Cele două regiuni românești erau incluse în regiunea economică mai mare a Ungariei numită Left Bank Tisza (vezi harta din imagine). Această regiune era puțin deasupra Transilvaniei, PIB-ul pe cap de locuitor din 1870 fiind de 895 $ G-K, valoare ce o poziționa pe antepenultima poziție între regiunile ungare și pe locul 17 din 22 la nivel de imperiu. 
   Patru decenii mai târziu, în 1910, regiunea și-a păstrat locurile la nivelul părții ungare și la nivel de imperiu, PIB-ul pe cap de locuitor fiind de 1.464 $ G-K (vezi tabelul din imagine).

   Banatul

   Provincia Banat era inclusă în regiunea ungară Bazinul Mureș - Tisa. Dacă e să ne ghidăm după valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din această regiune, Banatul a fost în toată perioada analizată cea mai bogată dintre provinciile românești din Imperiul Austro-Ungar.
   În 1870, regiunea era pe locul 5 din cele 8 regiuni ungare, cu un PIB pe locuitor de 914 $ G-K, iar la nivel de imperiu era pe locul 16 din 22 de regiuni. 
   În 1910, PIB-ul pe locuitor din această regiune ajunsese la 1.518 $ G-K, iar locurile între regiunile ungare și între regiunile imperiului se pastraseră.

    Datele studiului ne arată că provinciile românești erau pe ultimile locuri în cadrul imperiului în privința PIB-ului pe cap de locuitor. 
   Pe baza acestor date și a altora din alte studii am putut realiza o comparație între aceste provincii și Vechiul Regat la nivelul anului 1910 (accesează aici), iar în urma comparării a reieșit că toate aceste provincii din imperiu erau sub Vechiul Regat în privința PIB-ului pe cap de locuitor. Nu numai că aceste provincii erau printre cele mai sărace din imperiu, dar se pare că erau și mai sărace decât Vechiul Regat în preajma Primului Război Mondial. 
   E o realitate statistică puțin discutată, pe care unii istorici preferă s-o ignore, pentru că dă bine să spui că bunăstarea a venit în 1918 doar de peste munți.