INS-ul a confirmat zilele acestea creșterea economică de 7% din primele trei trimestre ale anului trecut. Până la definitivarea datelor, cifra mai poate suferi schimbări, dar acestea nu vor fi semnificative.
Datele INS privind componentele PIB-ului pe partea de venituri ne arată că, în primele trei trimestre ale anului trecut, remunerarea salariaților din economie a crescut cu 19% față de aceeași perioadă din 2016 (vezi tabelul din imagine). Dacă raportăm creșterea reală a remunerării salariaților la cea economică, ne rezultă o creștere superioară a remunerării (7,4% față de 7%). În remunerarea salariaților intră salariile, indemnizațiile brute și cotizațiile sociale.
România are una din cele mai mici ponderi a remunerării salariaților în PIB (accesează datele Eurostat aici). În primele trimestre ale anului, remunerarea salariaților a avut o pondere de 38% din PIB și de 42,2% din Valoarea Adăugată Brută (VAB) din economie. Asta înseamnă că, din ceea ce se produce la nivel național pe parcursul unui an, factorul muncă, reprezentat de salariați, e răsplătit mai puțin decât factorul capital, reprezentat de patroni.
La nivelul UE, remunerarea salariaților ajungea în anul 2016 la 47,4 % din PIB (53% din VAB). În România, în același an, masa salarială din economie ajungea la 33,9% din PIB și 37,7% din VAB. Chiar și cu creșterea importantă de anul trecut, nivelul remunerării muncii de la noi rămâne sub media UE.
Explicația ridicolă a unor pseudo-analiști pentru nivelul scăzut al remunerării salariale e faptul că avem o productivitate scăzută. Realitatea e că, europeanul mediu, dintr-un PIB de 100 de euro, e remunerat cu 47,4 euro. Noi, din același PIB de 100 de euro, eram remunerați cu 33,9 euro în anul 2016. Anul trecut, remunerarea a mai crescut, dar, cel mai probabil, va fi cu zece puncte procentuale sub media UE.
În ce activități ale economiei a crescut cel mai mult remunerarea salariaților în primele trei trimestre ale anului trecut?
Bugetarii sunt marii beneficiari ai creșterii masei salariale. În primele trei trimestre ale anului trecut, remunerarea salariaților din administrația publică, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială a crescut de la un nivel de 9% la 10,5% din VAB (vezi tabelul din imagine). E cea mai mare creștere dintre toate activitățile economice.
Creșteri ale remunerării salariaților s-au mai înregistrat în industrie, agricultură și IT&C, dar nivelul acestora a fost mult sub cel înregistrat de activitățile din sectorul public.
În construcții și în activitățile de intermediere financiară și asigurări, s-au înregistrat cele mai mici creșteri ale remunerării salariale.
Sectorul financiar e pe plus de câțiva ani, dar salariații nu simt acest lucru, masa salarială din acest sector scăzând ca pondere în VAB, de la 1,4% în primele trei trimestre din 2016, la 1,3 % în primele trei trimestre de anul trecut (vezi tabelul din imagine).
În construcții, unde există o criză de forță de muncă, remunerarea salarială a rămas la fel ca nivel în VAB ca și în 2016. Patronii nu simt nevoia de a ceda puțin din partea lor de profit, dar se plâng că nu găsesc mână de lucru.
Într-o perioadă de creștere economică solidă, masa salarială din economie a crescut puțin peste creșterea totală economică, dar o mare parte din această creștere e localizată în sectorul de stat.
Capitalul privat, care deține peste 80% din economie, nu simte nevoia să crească remunerarea muncii, și asta se întâmplă, așa cum am mai spus, într-un an de creștere economică solidă. Asistăm la un cor de îngrijorări din partea patronatelor vis-a-vis de disponibilitatea forței de muncă, dar doar atât.
Oare ce se va întâmpla cu remunerarea salariaților din mediul privat atunci când economia o va lua la vale, dacă în perioadă de boom economic creșterile sunt atât de modeste?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu