Social Icons

vineri, 1 iulie 2022

România conduce în cursa recuperării decalajului de productivitate față de media UE

Cu cât a crescut PIB-ul pe cap de locuitor al României de când suntem în UE
   Anul trecut, conform ultimelor date Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor din România a ajuns la 12.480 euro (prețuri curente). Exprimat în prețuri comparabile (puterea de cumparare standard din UE - PPS), PIB-ul pe locuitor din România era echivalent cu 73% din media UE, adică 23.486 euro PPS (vezi tabelul din imagine).
   Dacă ne ghidăm după PIB-ul pe locuitor în prețuri curente, în ciuda eforturilor, din 2006 încoace, n-am reușit să scăpăm de penultimul loc din UE la acest indicator, doar vecinii de la sud de Dunăre stăteau și stau mai prost decât noi în acest top. De ce mă raportez la anul 2006? Pentru că acela a fost ultimul an din afara spațiului comunitar pentru noi ca țară. 
   După celălalt indicator, PIB-ul pe locuitor exprimat în prețuri comparabile, evoluția României e ceva mai spectaculoasă. Din 2006 încoace am reușit să urcăm de pe penultimul loc din UE, astfel că, anul trecut, am ajuns pe locul 22 din cele 27 de state comunitare rămase după Brexit. În urma noastră, cu un PIB pe locuitor în prețuri PPS mai mic, se situau Letonia (72% din media UE), Croația (70%), Slovacia (68%), Grecia  (65%) și Bulgaria (55%). Cifrele corespunzătoare acestor procente raportate la media UE calculate în euro PPS se găsesc în tabelul din imagine.

   Care dintre cei doi indicatori e mai relevant? Orice economist, care chiar a trecut prin facultate pe la cursurile de macroeconomie și statistică, ți-ar răspunde fără a se gândi prea mult că PIB-ul pe locuitor exprimat în prețuri la paritate e cel relevant pentru că elimină diferențele de preț existente la nivelul statelor, arătând astfel productivitatea comparată. Din acest motiv voi discuta în principal despre evoluția PIB-ului pe locuitor în prețuri comparabile.

   În 2006, anul premergător aderării la spațiul comunitar, România avea un PIB pe locuitor în prețuri comparabile echivalent cu 40% din media UE. În urma noastră era doar Bulgaria, cu un PIB pe cap de locuitor echivalent cu 39% din media UE. Vecinii maghiari erau la mare distanță în fața noastră, cu un PIB echivalent cu 63% din media UE. Dintre statele ex-comuniste deja intrate în spațiul comunitar, cele mai apropiate de noi ca nivel al PIB-ului în prețuri comparabile erau Polonia (52% din media UE), Letonia (54%) și Lituania (57%).
   Deși în acel an PIB-ul pe locuitor exprimat în prețuri curente de la noi era de 4.590 euro, din cauza prețurilor scăzute de la noi față de statele din UE, PIB-ul pe locuitor în prețuri comparabile era dublu, ajungând la nivelul de 9.185 euro PPS, ceea ce echivala cu 40% din media UE (vezi tabelul din imagine).

   Anul trecut, România a atins un PIB pe locuitor în prețuri comparabile echivalent cu 73% din media UE, conform ultimelor date Eurostat. E posibil ca acest procent să se schimbe pe parcursul anului pe măsură ce datele se vor corecta, fiindcă vorbim de date provizorii. 
   Dacă în prețuri curente, PIB-ul pe locuitor era de 12.480 euro, în prețuri comparbile era echivalent cu 23.486 euro PPS. Asta ne arată că între 2006 și 2021 a avut loc o creștere a prețurilor în raport cu media UE. Făcând calculele, ne rezultă că, în anul premergător aderării, prețurile din România după care se calculează PIB-ul erau echivalente cu aproape 50% din media UE, din acest motiv PIB-ul pe locuitor în prețuri comparabile era dublu față de cel în prețuri curente. 
   Anul trecut, nivelul prețurilor de la noi folosite pentru calcularea PIB raportat la cel din spațiul comunitar era echivalent cu 53% din media UE, așa se facă că PIB-ul în prețuri comparabile era mai puțin decât dublu față de cel în prețuri curente (23.486 față de 12.480 euro).

   Dacă e să ne comparăm cu celelalte state din spațiul comunitar, putem spune că România a avut cea mai spectaculoasă recuperare față media UE a PIB-ului pe cap de locuitor. Creșterea de la nivelul de PIB pe cap de locuitor echivalent cu 40%din media UE la nivelul de 73% din media UE reprezintă un avans de 83% pe calea recuperării decalajului de productivitate. Nicio altă țară  din spațiul comunitar n-a înregistrat un asemenea avans. Mult în urma noastră se situează Lituania, cu un avans de 56% (de la un PIB pe locuitor echivalent cu 57% din media UE la unul de 88%) și Polonia, cu un avans de 48% (de 52% la 77% din media UE - vezi tabelul din imagine). Vecinii maghiari, cei atât de mult admirați de unii români pentru poziția de Gică contra a lui Orban, au recuperat doar 20% față de media UE (de la 63% la 76%).
   Grecia (-34%), Spania (-20%), Cipru (-15%), Italia (-14%) și Portugalia (-12% - vezi tabelul din imagine) au pierdut procente față de media UE a PIB-ului în prețuri comparabile între 2006 și 2021.

   Se putea mai bine în cazul nostru? Sigur că da, dar trebuie să ținem cont că niciun stat dintre cele ex-comuniste n-a recuperat mai bine decât noi din decalajul de productivitate față de media spațiului comunitar și am realizat acest lucru cu una din cele mai huluite și corupte clase politice din UE.

   

4 comentarii:

  1. Salut.
    Ar mai fi si asta:
    https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20211215-1
    Se pare ca la indicatorii de consum stam chiar mai bine. Conform indicatorului "consum individual efectiv" pentru anul 2021 suntem peste Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Letonia, Estonia, toate tarile din balcani si suntem foarte aproape de Spania si Portugalia.
    Aici cred ca se vad cel mai bine banii trimisi in tara de cei ce lucreaza in vest si banii din economia la negru.
    Oricum, ca nivel de trai efectiv, ne apropiem de mijlocul clasamentului.
    Bineinteles ca romanii se vor plange in continuare ca e saracie si suntem vai de capul nostru.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Banii trimisi in tara de cei ce lucreaza in Vest" -- asta e genul de mit comod diasporean care ar merita demontat pe acest blog. Romania nu s-a dezvoltat din remitente, ci din industrie, servicii etc. Nu suntem Kerala. Raportul intre populatia activa plecata si procentul remitentelor in PIB e f. mare (adica diasporenii plecati cu milioanele contribuie spre nimic la PIB).

      Ștergere
    2. In 2019 au trimis 7 miliarde de USD, 3% din PIB. Este o sursa (inca) importanta de valuta si investitii interne si consum.

      Ștergere
    3. In 2019 au trimis 7,2 miliarde USD, 3% din PIB. Este o sursa importanta de valuta, investitii si consum.

      Ștergere