Social Icons

miercuri, 22 noiembrie 2017

Topul județelor după calitatea drumurilor publice

Topul județelor după drumurile pietruite și de pământ
   România avea anul trecut 86 de mii de km de drumuri publice, iar dintre aceștia, doar 747 de km reprezentau lungimea rețelei  de autostrăzi. Densitatea rețelei de autostrăzi din România era anul trecut de 1 km la 319 km pătrați.

   Mai mult de o treime din rețeaua de drumuri publice era constituită de drumuri pietruite (20,7 mii km) și drumuri de pământ (10,4 mii km). Drumurile modernizate, aici intrând și cei 747 km de autostradă, aveau o lungime de 33,9 mii km, iar drumurile cu îmbrăcăminți ușoare asfaltice, care, de obicei, se spală la prima ploaie, aveau o lungime 21,1 mii km
   Trebuie spus că în categoria drumurilor publice (naționale, județene și comunale) intră doar o mică parte din străzile localităților.

   Deci, dacă e să caracterizăm rețeaua noastră de drumuri publice, atunci putem spune că puțin peste 39% reprezintă drumuri aproape în adevăratul sens al cuvântului, și în cadrul acestei categorii avem câteva petice de autostradă, mai avem aproape un sfert de drumuri vopsite cu asfalt și peste 36% drumuri demne de evul mediu

   Care județe au cele mari densități de drumuri modernizate?

   Pentru a avea o imagine cât mai corectă a infrastructurii de la nivelul județelor, am calculat densitatea tipurilor de drumuri prin raportarea lungimii acestora la suprafața totală a județului.

   În cazul autostrăzilor, doar 14 județe și capitala beneficiază de asemenea minune inginerească. Cea mai mare densitate  de autostrăzi se înregistrează în București (1 km autostradă la 11,9 km pătrați suprafață), Ilfov (1 la 28,8) și Călărași (1 la 48,9 - vezi tabelul din imagine).

   Cea mai mare densitate de drumuri modernizate se înregistra anul trecut în capitală (1 km drum modernizat la 2,6 km pătrați suprafață) și în județele Giurgiu (1 la 3,8), Alba (1 la 3,9), Ilfov (1 la 4,1) și Suceava (1 la 4,8).  
   Dacă în capitală și chiar în Ilfov e normal să se înregistreze cele mai mari densități, dat fiind suprafațele reduse, surprinde clasarea bună a celorlalte trei județe. 
   Abia după Suceava urmează Clujul (1 la 5,1), iar apoi urmează o altă surpriză, județul Teleorman, care are o densitate de drumuri modernizate de 1 km la 5,1 km pătrați suprafață, mai mare decât multe din județele bogate ale țării (vezi tabelul din imagine). 

   Întotdeauna când se încearcă o explicație pentru nivelul redus al investițiilor dintr-un județ, care duc și la un PIB-ului pe locuitor redus, se dă vina pe infrastructură. Datele ne arătă că județe sărace precum Suceava, Giurgiu și Teleorman (accesează aici topul județelor după PIB-ul pe locuitor) stau mult mai bine în privința densității drumurilor modernizate decât Brașovul (1 km drum modernizat la 6,7 km pătrați suprafață) sau Mureșul (1 la 14,2 - vezi tabelul din imagine), județe care, de asemenea, nu beneficiază deocamdată de vreun petec de autostradă. Cred că explicația volumului redus de investiții și de productivitate din aceste județe trebuie căutată și în curtea autorităților locale.

    Cele mai slabe densități de drumuri modernizate se înregistrau anul trecut în județele Bistrița-Năsăud (1 km drum modernizat la 12,3 km pătrați suprafață), Mureș (1 la 14,2) și Tulcea (1 la 15,4). Dacă în cazul județelor Tulcea și Bistrița-Năsăud putem da vina pe relief, în cazul județului Mureș putem da vina pe autoritățile locale, pentru că acest județ e fruntaș la densitatea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare asfaltice (vezi tabelul din imagine).

   Drumurile cu îmbrăcăminți ușoare asfaltice sunt un fel de haine ale fetei săracului cea isteață a lui Petre Ispirescu, adică nu prea te poți baza pe ele, dar nici nu înoți în noroi. Tipul acesta de drumuri sunt mari consumatoare de resurse de la buget, pentru că odată la doi-trei ani stratul asfaltic trebuie reînnoit. 

    Care sunt județele cu cea mai mare densitate de drumuri pietruite și de pământ?

   Argeșul (1 km drum pietruit la 4,9 km pătrați suprafață), Iașul (1 la 5,9), Hunedoara (1 la 6,4), Botoșani (1 la 6,4) și Neamț (1 la 7,6 - vezi tabelul din imagine) sunt județele cu cele mai mari densități de drumuri pietruite. Datele INS ne arată că majoritatea drumurilor pietruite erau județene și comunale, dar existau anul trecut și 189 km de drumuri naționale pietruite, județele Gorj (52 km drumuri naționale pietruite) și Botoșani (35 km) fiind fruntașe la această categorie 

  Topul densității drumurilor de pământ e condus de Alba (1 km drum de pământ la 8,4 km pătrați suprafață), Buzău (1 la 10,1), Vaslui (1 la 10,6), Botoșani (1 la 11,2) și Hunedoara (1 la 11,9 - vezi tabelul din imagine). Județul Alba e fruntaș la densitatea drumurilor modernizate și la densitatea celor de pământ, deci în medie stă bine. 
   Anul trecut, existau 15 km de drumuri naționale de pământ, 10 km dintre aceștia fiind localizați în județul Argeș.

   Datele INS ne arată că între drumurile modernizate și gradul de dezvoltare economică al unui județ nu există o legătură puternică. Asta ne arată că infrastructura rutieră de calitate e necesară, dar nu și determinantă pentru a atrage investiții și a crește productivitatea unui județ. Scuza infrastructurii rutiere deficitare folosită de multe autorități locale pentru a-și justifica neputința nu stă în picioare la o analiză mai atentă a realității statistice. 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates