Anul trecut, rata infracționalității de la nivel național a atins valoarea de 1.717 infracțiuni înregistrate și soluționate la 100 mii de locuitori. Cifra e în ușoară scădere față de anul 2015, când a avut valoarea de 1.726 infracțiuni la 100 mii de locuitori.
Rata criminalității, care măsoară numărul de persoane condamnate definitiv la 100 mii de locuitori, a atins valoarea de 166 la nivel național (vezi harta din imagine). Scăderea acestei rate față anul 2015 e semnificativă (de la 213 la 166 condamnați definitiv la 100 mii locuitori - accesează datele din 2015 aici).
Statistica Eurostat ne arată că suntem țara din UE cu cea mai redusă rată a criminalității, iar în statistica infracționalității stăm mai bine decât majoritatea statelor comunitare (accesează datele aici).
Suntem copii mici în materie de furturi, agresiuni sexuale, vătămări corporale față de mult lăudatele state nordice și multe alte state așa-zis civilizate. Belgia are de 50 de ori mai multe tâlhării decăt noi (1.532 față de 32 tâlhării la 100 mii de locuitori - vezi datele aici), iar Suedia are de 16 ori mai mult violuri decât cele înregistrate la noi (65 față de 4 violuri la 100 mii de locuitori) și de 80 de ori mai multe vătămări corporale (864 față de 11 vătămări corporale la 100 mii locuitori - accesează datele aici).
Și, totuși, unii idioței de pe la noi trag aer adânc în piept când se referă la țările nordice și ne explică savant cât de în siguranță se simt cetățenii acestor țări. Unii au mers mai departe și, în unele reportaje din Suedia (țara cu cele mai multe furturi înregistrate din UE - 3.996 la 100 mii de locuitori), ne explicau savant cum lasă suedezul ușa descuiată când pleacă de acasă. Probabil din acest motiv sunt și atâtea furturi (la noi erau 824 la 100 mii locuitori - accesează datele aici).
Cum arată harta infracționalității și criminalității în 2016?
15 județe și capitala au înregistrat anul trecut un număr mai mare de infracțiuni înregistrate și soluționate la 100 mii de locuitori decât media de la nivel național de 1.717. Capitala și Ilfovul sunt luate împreună de INS atunci când calculează rata infracționalității. Județele „premiante” la capitolul rată a infracționalității în 2016 erau Vaslui (2.491 infracțiuni la 100 mii locuitori), București - Ilfov (2.312), Constanța (2.201), Brăila (2.062), Alba (2.061) și Brașov (2.042 - vezi harta din imagine).
În anul 2015, topul era condus de Brașov (2.424), urmat de București - Ilfov (2.371), Constanța (2.309) și abia apoi urma Vasluiul (2.291 - accesează aici datele pentru 2015). Indiferent cum se schimbă ordinea de la an la an, e clar că în aceste județe avem o problemă cu infracționalitatea.
Rata criminalității de la nivelul a 25 de județe era peste cea înregistrată la nivel național (166 persoane condamnate definitiv la 100 mii locuitori). În cazul ratei criminalității, cifrele capitalei și Ilfovului sunt calculate separat.
Campioanele la rata criminalității din 2016 erau județele Tulcea (310 condamnați definitiv la 100 mii locuitori), Botoșani (243), Gorj (240), Giurgiu (230) și Călărași (236 - vezi harta din imagine).
Topul ratei criminalității din 2015 era condus tot de Tulcea (302 condamnați definitiv la 100 mii locuitori), urmată de Cluj (301), Bacău (294), Sălaj (289) și Bihor (278 - accesează datele aici). În cazul ratei criminalității, în afară de lider, lucrurile s-au schimbat mult de la un an la altul.
La o privire per ansamblu, județele care intră atât în top 10 a ratei infracționalității cât și top 10 a ratei criminalității de anul trecut erau Tulcea, Alba și Galați ( vezi harta din imagine).
Între ultimele 10 județe în topurile celor două rate se situau Covasna, Harghita, Olt și, probabil, ar intra și Ilfovul, dacă datele ratei infracționalității ar fi calculate separat de cele ale Bucureștiului.
În cazul ratei infracționalității situația s-a înrăutățit de la revoluție încoace, rata de anul trecut fiind de patru ori mai mare decât cea înregistrată în anul 1990 și de aproape trei ori mai mare decât în anii 1991 și 1992.
Rata criminalității e la același nivel ca în anul 1990 și mult mai scăzută față de media anilor `90 și `00. Cel mai probabil aceste diferențe statistice pot fi explicate prin modificările aduse codului penal de la revoluție încoace.
Cred ca infractionalitatea, ridicata in unele tari occidentale, este data si de imigratie, asta fara a fi xenofobi.
RăspundețiȘtergereCele mai vechi date ale Eurostat privind infracționalitatea sunt din 1993. De atunci și până în 2015 (ultimele date) infracționalitatea din țările occidentale a fost peste cea de la noi și din statele ex-comuniste. Putem să dăm vina pe imigranți, dar dacă în 22 de ani nu reușești să stăpânești fenomenul, ba din contră, îl scapi de sub control, atunci înseamnă că poliția și tot aparatul de justiție taie frunze la câini.
RăspundețiȘtergere