Câteva patronate și-au luat ferm angajamentul în fața lui Tudose că nu vor micșora salariile nete după trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat.
Tudose, acest specialist în șah, miștouri și răstiri la colegi în ședințele de guvern, a tras concluzia în urma întâlnirii cu cele câteva patronate că nu se vor micșora salariile și, în consecință, nu mai trebuie impusă obligativitatea majorării acestora. Olguța, această specialistă în marș du tramvai, era cât se poate de ironică la adresa celor ce nu știu aritmetică precum ea. După mintea ei, economia nu e nimic altceva decât aritmetică pură.
Lumea lui Olguța și Tudose nu se întinde mai departe de Chitila, Florești sau alte comune din apropierea celor câteva orașe relativ mai prospere, pentru că dacă s-ar întinde, ar realiza că lipsa forței de muncă din Cluj, Timiș sau capitală e un fenomen localizat în aceste zone și mai puțin întâlnit în județe precum Teleorman, Vaslui sau Dolj.
Datele de la INS privind efectivul de salariați de la sfârșitul anului ce aparținând sectorului public și privat ne arată că, dintr-un total de 5,22 milioane de salariați, 1,27 milioane țineau de sectorul public (24% din total), iar restul, de 3,95 milioane (76% din total - vezi tabelul din imagine) țineau de sectorul privat. În 27 de județe, ponderea salariaților din sectorul public în totalul efectivului de salariați era mai mare decât media națională. Asta înseamnă că sectorului privat din aceste județe îi revine o pondere mai mică de 76%, care e media națională.
În județul Gorj, doar 53% din efectivul de salariați activează în mediul privat. În Vaslui (62%), Botoșani (65%), Mehedinți (65%), Giurgiu (65%), ponderea privatului în economia locală e, de asemenea, mult mai redusă decât cea de la nivel național. La prima impresie, ar părea că salariații din aceste județe sunt mai avantajați pentru că ponderea mare a sectorului public le asigură într-o proporție mai mare aceleași salarii nete după transferarea contribuțiilor de la angajator. E doar o impresie, realitatea este alta.
Adevărata problemă e că sectorul privat din aceste județe, fiind subdezvoltat, nu oferă multe alternative salariaților cuprinși în acest sector, iar sectorul public, așa cum știm, nu oferă nicio alternativă la angajare pentru că posturile sunt înghețate. Problema devine și mai mare atunci când, lângă cifrele salariaților publici și ai celor din sectorul privat, le alături pe cele ale numărului șomerilor.
Dacă ai un sector privat subdezvoltat și un număr mare de șomeri, e clar că patronatul din privat din acel județ nu este interesat să majoreze salariile, pentru că nu există o presiune reală pe piața forței de muncă. Asta e o aritmetică care, pe lângă franceză și engleză, o bagă pe Olguța în ceață. În lipsa oricărei reglementări care să precizeze că vor fi majorate salariile de la 1 ianuarie, patronii vor face cum vor crede de cuviință, iar cuviința, în lipsa unei constrângeri a pieței forței de muncă, va însemna mai mulți bani în buzunarul patronatului și mai puțini în cel al angajatului.
În ce județe există cel mai mare risc să scadă salariile din mediul privat după trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat
Numărul de șomeri din luna august a anului curent de la nivel național era, conform datelor INS, de peste 366 de mii. Cei mai mulți șomeri se înregistrau în Dolj (24,4 mii), capitală (18,4 mii), Buzău (18,3 mii), Galați (18,2 mii) și Teleorman (16,2 mii - vezi tabelul din imagine).
Raportând numărul de șomeri la efectivul de salariați din mediul privat, ne reiese o rată de 9% din totalul numărului de salariați din privat la nivel național. E, dacă vreți, un fel de rată a șomajului prin raportarea la salariații din mediul privat. Capitala, cu o rată de doar 2%, iese din discuție, dar rămân 25 de județe unde această rată e mai mare decât media națională (județele colorate în roșu - vezi tabelul din imagine). Dintre acestea, 11 județe au o rată a șomerilor în totalul salariaților din mediu privat mai mult decât dublă față de media națională (județele subliniate colorate în roșu - vezi tabelul din imagine).
În Vaslui, Teleorman, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Galați, Ialomița, Dâmbovița și Vrancea, pe lângă faptul că sectorul privat e mai slab dezvoltat față de media națională, se adaugă o rată mare a șomajului raportată la mediul privat, ce înregistrează valori mai mult decât duble față de media națională (vezi tabelul din imagine).
În aceste județe e cel mai probabil să întâlnim cazuri în care pe patroni îi va durea în cot de promisiunile făcute lui Tudose. Pe principiul capitalismului „maximizarea profitului e prima responsabilitate a managerilor față de acționariat”, iar, în cele mai multe cazuri, managerii sunt și acționari, mulți angajați din sectorul privat din aceste județe vor primi salarii mai mici de la 1 ianuarie sau, în cel mai bun caz, din niște salarii puțin peste cel minim pe economie se vor trezi cu salarii minime.
Cele 11 județe cele mai expuse pericolului de micșorare a salariilor din mediul privat totalizează circa 560 mii de salariați în mediul privat. Dar nu doar în aceste județe există riscul ca salariile din mediul privat să scadă, alte 14 județe întrunesc condițiile propice pentru abuzuri din partea patronilor după 1 ianuarie 2018 (județele colorate în culoarea roșie nesubliniate). Per ansamblu, în cele 25 de județe, există 1,34 milioane de salariați ai sectorului privat, aproape o treime din acest sector.
Guvernul, adică Dragnea, se comportă ca un bețiv ce refuză să meargă la culcare atunci când toată lumea îi spune că e beat. Consultarea e o chestiune de fațadă, la care Tudose intră cu ideea transferului de contribuții și iese cu aceeași idee, idiferent de argumentele aduse la dezbateri. Asta nu e consultare, e doar aritmetica prostului ce se crede atotștiutor.
Tudose, acest specialist în șah, miștouri și răstiri la colegi în ședințele de guvern, a tras concluzia în urma întâlnirii cu cele câteva patronate că nu se vor micșora salariile și, în consecință, nu mai trebuie impusă obligativitatea majorării acestora. Olguța, această specialistă în marș du tramvai, era cât se poate de ironică la adresa celor ce nu știu aritmetică precum ea. După mintea ei, economia nu e nimic altceva decât aritmetică pură.
Lumea lui Olguța și Tudose nu se întinde mai departe de Chitila, Florești sau alte comune din apropierea celor câteva orașe relativ mai prospere, pentru că dacă s-ar întinde, ar realiza că lipsa forței de muncă din Cluj, Timiș sau capitală e un fenomen localizat în aceste zone și mai puțin întâlnit în județe precum Teleorman, Vaslui sau Dolj.
Datele de la INS privind efectivul de salariați de la sfârșitul anului ce aparținând sectorului public și privat ne arată că, dintr-un total de 5,22 milioane de salariați, 1,27 milioane țineau de sectorul public (24% din total), iar restul, de 3,95 milioane (76% din total - vezi tabelul din imagine) țineau de sectorul privat. În 27 de județe, ponderea salariaților din sectorul public în totalul efectivului de salariați era mai mare decât media națională. Asta înseamnă că sectorului privat din aceste județe îi revine o pondere mai mică de 76%, care e media națională.
În județul Gorj, doar 53% din efectivul de salariați activează în mediul privat. În Vaslui (62%), Botoșani (65%), Mehedinți (65%), Giurgiu (65%), ponderea privatului în economia locală e, de asemenea, mult mai redusă decât cea de la nivel național. La prima impresie, ar părea că salariații din aceste județe sunt mai avantajați pentru că ponderea mare a sectorului public le asigură într-o proporție mai mare aceleași salarii nete după transferarea contribuțiilor de la angajator. E doar o impresie, realitatea este alta.
Adevărata problemă e că sectorul privat din aceste județe, fiind subdezvoltat, nu oferă multe alternative salariaților cuprinși în acest sector, iar sectorul public, așa cum știm, nu oferă nicio alternativă la angajare pentru că posturile sunt înghețate. Problema devine și mai mare atunci când, lângă cifrele salariaților publici și ai celor din sectorul privat, le alături pe cele ale numărului șomerilor.
Dacă ai un sector privat subdezvoltat și un număr mare de șomeri, e clar că patronatul din privat din acel județ nu este interesat să majoreze salariile, pentru că nu există o presiune reală pe piața forței de muncă. Asta e o aritmetică care, pe lângă franceză și engleză, o bagă pe Olguța în ceață. În lipsa oricărei reglementări care să precizeze că vor fi majorate salariile de la 1 ianuarie, patronii vor face cum vor crede de cuviință, iar cuviința, în lipsa unei constrângeri a pieței forței de muncă, va însemna mai mulți bani în buzunarul patronatului și mai puțini în cel al angajatului.
În ce județe există cel mai mare risc să scadă salariile din mediul privat după trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat
Numărul de șomeri din luna august a anului curent de la nivel național era, conform datelor INS, de peste 366 de mii. Cei mai mulți șomeri se înregistrau în Dolj (24,4 mii), capitală (18,4 mii), Buzău (18,3 mii), Galați (18,2 mii) și Teleorman (16,2 mii - vezi tabelul din imagine).
Raportând numărul de șomeri la efectivul de salariați din mediul privat, ne reiese o rată de 9% din totalul numărului de salariați din privat la nivel național. E, dacă vreți, un fel de rată a șomajului prin raportarea la salariații din mediul privat. Capitala, cu o rată de doar 2%, iese din discuție, dar rămân 25 de județe unde această rată e mai mare decât media națională (județele colorate în roșu - vezi tabelul din imagine). Dintre acestea, 11 județe au o rată a șomerilor în totalul salariaților din mediu privat mai mult decât dublă față de media națională (județele subliniate colorate în roșu - vezi tabelul din imagine).
În Vaslui, Teleorman, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Galați, Ialomița, Dâmbovița și Vrancea, pe lângă faptul că sectorul privat e mai slab dezvoltat față de media națională, se adaugă o rată mare a șomajului raportată la mediul privat, ce înregistrează valori mai mult decât duble față de media națională (vezi tabelul din imagine).
În aceste județe e cel mai probabil să întâlnim cazuri în care pe patroni îi va durea în cot de promisiunile făcute lui Tudose. Pe principiul capitalismului „maximizarea profitului e prima responsabilitate a managerilor față de acționariat”, iar, în cele mai multe cazuri, managerii sunt și acționari, mulți angajați din sectorul privat din aceste județe vor primi salarii mai mici de la 1 ianuarie sau, în cel mai bun caz, din niște salarii puțin peste cel minim pe economie se vor trezi cu salarii minime.
Cele 11 județe cele mai expuse pericolului de micșorare a salariilor din mediul privat totalizează circa 560 mii de salariați în mediul privat. Dar nu doar în aceste județe există riscul ca salariile din mediul privat să scadă, alte 14 județe întrunesc condițiile propice pentru abuzuri din partea patronilor după 1 ianuarie 2018 (județele colorate în culoarea roșie nesubliniate). Per ansamblu, în cele 25 de județe, există 1,34 milioane de salariați ai sectorului privat, aproape o treime din acest sector.
Guvernul, adică Dragnea, se comportă ca un bețiv ce refuză să meargă la culcare atunci când toată lumea îi spune că e beat. Consultarea e o chestiune de fațadă, la care Tudose intră cu ideea transferului de contribuții și iese cu aceeași idee, idiferent de argumentele aduse la dezbateri. Asta nu e consultare, e doar aritmetica prostului ce se crede atotștiutor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu