Social Icons

joi, 11 august 2016

Pentru prima dată din 2003, speranța de viață a românilor a scăzut față de anul anterior

Topul statelor UE după speranța de viață
   România e țara cu una dintre cele mai mici speranțe de viață la naștere din UE, conform datelor Eurostat din 2014. În urma noastră, cu valori mai mici ale speranței de viață, se află două state baltice și Bulgaria (vezi harta din imaginea 1).

   Anul trecut, conform datelor INS, durata medie a vieții (speranța de viață la naștere - INS-ul folosește termenul de durată în loc de speranță) a fost în scădere față de anul anterior, de la 75,44 ani la 75,41 ani (vezi tabelul din imaginea 2). Din 2003 încoace, an de an, speranța de viață la naștere a crescut, cu excepția anului 2015. Femeile aveau anul trecut o durată medie a vieții mai mare decât a bărbaților cu 6,95 ani, adică cu 6 ani, 11 luni și 12 zile mai mare (78,91 de ani față de 71,96 de ani). Față de 1990, speranța de viață a românilor crescut, în medie, cu 5,85 ani (de la 69,56 ani la 75,41 ani - vezi tabelul din imaginea 2).
Pentru prima dată din 2003, speranța de viață a românilor a scăzut față de anul anterior
   Ce state au cele mai mari valori ale speranței de viață în UE?

   Spania (83,3 ani), Italia (83,2 ani), Franța (82,8 ani) și Cipru (82,8 ani) sunt statele cu cele mai mari valori ale speranței de viață la naștere în 2014 (ultimile date disponibile ale Eurostat).
   În estul continentului, speranța de viață la naștere e mai scurtă. Cu excepția Sloveniei (81,2 ani - vezi harta din imaginea 1), în toate statele foste-comuniste, speranța de viață e mai mică de 79 de ani. Cea mai mică speranță de viață la naștere din 2014 s-a înregistrat în Bulgaria și Letonia (74,5 ani). Între Spania, țara cu cea mai mare valoare, și cele două state, diferența e de 8,8 ani (8 ani, 9 luni și 18 zile).

   Unde trăiesc cei mai longevivi români și cum a evoluat durata medie a vieții din 1990 încoace?

   Bucureștenii sunt cei mai longevivi români, conform datelor INS din 2015. Un bucureștean mediu trăiește mai mult cu 4,56 de ani decât un sătmărean (durata medie a vieții în București e de 77,83 ani, iar în Satu Mare e de 73,27 ani - vezi harta din imaginea 1). După bucureșteni, cele mai lungi durate medii ale vieții (speranța de viață la naștere) se înregistrau în Vâlcea (77,56 ani), Cluj (76,76 ani), Brașov (76,62 ani) și Sibiu (76,24 ani). 
    Județele cu cele mai mici valori ale speranței de viață erau: Tulcea (73,59 ani), Giurgiu (73,56 ani), Călărași (73,28 ani) și Satu Mare (73,27 ani - vezi tabelul din imaginea 2). 

   Cele mai longevive femei trăiesc în București (80,58 ani), Vâlcea (80,47 ani) și Brașov (79,91 ani). În Călărași (77,37 ani), Giurgiu (77,34 ani) și Satu Mare (76,92 ani) se înregistrează cele mai scurte speranțe de viață ale vieții femeilor.

   Bărbații au șanse să trăiască mai mult în București (74,73 ani), Vâlcea (74,73 ani) și Cluj (73,73 ani) și cel mai puțin în Tulcea (69,91 ani), Satu Mare (69,64 ani) și Giugiu (69,45 ani).

   Ecartul între extremele speranței de viață din România e de 11,13 ani (11 ani, o lună și 17 zile), asta însemnând diferența între o femeie din București (80,58 ani) și un bărbat din Giurgiu (69,45 ani).

   Din 1990 încoace, speranța de viață a românilor a crescut cu 5,85 ani. Speranța de viață a persoanelor de sex feminin a crescut, în aceeași perioadă, cu 6,26 ani, iar cea a persoanelor de sex masculin, cu 5,4 ani (vezi tabelul din imagine).
   La nivel general, cea mai mare creștere a speranței de viață de la revoluție încoace s-a înregistrat în județul Constanța (7,8 ani), iar cea mai mică în județul Vaslui (4,10 ani).


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu