Social Icons

duminică, 5 noiembrie 2017

Vosganian insistă să ne arate că nu prea pricepe nimic din macroeconomie

Oul lui Vosganian își continuă călătoria pe tărâmul absurdului
   După ouăle găinilor ce trebuiau impozitate, pentru reduce autoconsumul din economie și a aduce sume suplimentare la buget, Varujan Vosganian ține cu tot dinadinsul să ne arate că a trecut degeaba pe la ASE.

   Acum o săptămână, la TVR, confunda PIB-ul nominal cu deflatorul PIB. După gândirea lui economică, deflatorul  PIB e totuna cu PIB-ul nominal și nu e raportul dintre creșterea nominală și cea reală a PIB-ului. Ok, să-i acordăm prezumția de habarnism economic în condițiile în care, pe timpul studenției sale la ASE, nu se calcula PIB-ul, pentru că indicatorii macroeconomici principali din economia socialistă erau alții (venitul național și produsul social), PIB-ul fiind o șmecherie capitalistă ce nu surprindea atât de bine esența unei economiii multilateral dezvoltate în comunism.

   Problema lui Varujan e mai des întâlnită decât credem. Mulți absolvenți de economie socialistă de la ASE nu prea pricep cu ce se mănâncă economia capitalistă și indicatorii folosiți în comensurarea acesteia. Deși au încercat să se pună la punct cu teoria economiei de piață, există acel ceva ce îi face să patineze atunci când se intră în chestiuni puțin mai aprofundate. Știe el ceva, dar nu prea bine, și acolo unde începe să patineze, ca să nu pară incompetent, suplimentează prin siguranță de sine în prostiile debitate. Această problemă se manifestă nu doar în cazul foștilor absolvenți, dar chiar și în cazul unor profesori de economie a căror opinie economică se limitează la a cita din cărți, fără pic de contribuție proprie la problema în cauză și fără cel mai mic indiciu că ar înțelege ceva din ceea ce recită.

    Zilele acestea, invitat la Adevărul, Varujan a cășunat din nou pe autoconsumul din economie. Nu numai că insistă pe dimensiunea mult supraevaluată a acestuia în economie, dar dă dovadă că vechile concepții economice despre fiscalitatea din comunism nu au putut fi înlăturate niciodată din gândirea sa.

   Autoconsumul în România anului acesta reprezintă 3,7% din PIB și nu 20% cum aberează Varujan. La un PIB de 842,5 miliarde de lei, cât e estimat pentru anul acesta de Comisia Națională de Prognoză, autoconsumul și piața țărănească reprezintă 31,5 miliarde de lei (accesează aici ultima prognoză a CNP la pagina 9). Autoconsumul e mult mai mic și dacă îl raportăm la consumul final al gospodăriilor de anul acesta (31,5 față de 584,1 mld. lei). Totuși, Vosganian insistă că avem o problemă cu autoconsumul, că una e producția agricolă și alta e producția agricolă vândută, că țăranii sunt niște nesimțiți care autoconsumă ouă, lapte, brănză, mu.

   În comunism, ca să-și poată păstra lotul, țăranul nu era doar obligat să muncească la CAP o bucată de pământ în folosul statului, ci și să dea din gospodăria proprie „la contract” viței, porci, găini și alte rezultate ale producției proprii. Sacrificarea vițelului crescut în gospodărie te putea costa închisoarea, țăranul fiind obligat să-l dea „la contract” contra unei sume modice. Cu porcul și cu găinile se mai descurcau țăranii, dar cu vițeii nu era loc de discuție, carnea acestora fiind marfă la export. Dacă, printr-o minune, în alimentarele comuniste apărea carne de vită și țăranul putea să o achiziționeze, aceasta era la un preț mult mai mare decât cel primit de el când a predat juvinca către stat. 

   Cam așa ar vrea Vosganian să se desfășoare lucrurile în prezent. Adică, țăranul autoconsumist să nu mai consume ca nesimțitu`, ci să-și vândă marfa la piață, la un samsar, la un supermarket, pentru ca mai apoi să meargă tot la piață, la samsar sau la un supermarket să cumpere ce are nevoie. Cică așa ne-am mântui noi economia și am scăpa de cercul păgubos pentru buget al autoconsumului. 

   Toată logica lui Vosganian se bazează pe o cifră supraevaluată a autoconsumului, nesusținută de statistica oficială, deși el susține că de acolo o are. Autoconsumul există în orice economie, cu atât mai mult în statele cu o populație rurală mare, așa cum e România. În autoconsum și piața țărănească nu intră doar produsele agricole, ci și o mică parte, reprezentată de unele articole meșteșugărești, dar ponderea acestora în autoconsum e mult mai mică decât cea deținută de produsele agro-alimentare. Dimensiunea autoconsumului în economie nu poate depăși aportul la PIB al agriculturii, care e cuprins între 4% și 6%, în funcție de anul agricol. 

   Așa îl prinzi pe Vosganian că habar nu are despre economie, pentru că el nu realizează că autoconsumul nu poate fi echivalent cu 20% din PIB, de vreme ce aportul agriculturii e de 4% - 6%. E de 3,7%, așa cum îl estimează CNP-ul. Mai grav e că, puși să discute pe marginea chestiunii oului ridicată de Vosganian, unii profesori de economie (Mircea Coșea) erau și ei pe lângă subiect, de vreme ce nu realizau că Vosganian bate câmpii în materie de estimare a autoconsumului. Urechismul în materie de economie se poartă la case mari și mici deopotrivă, pentru că mulți confundă economia cu fotbalul și de aceea cred că se pricep.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates