Social Icons

marți, 7 noiembrie 2017

Cât din valoarea adăugată în sectoarele economiei revine salariaților din statele UE

Topul statelor UE după masa salarială în VAB
   Salariaților din România le revine una din cele mai mici ponderi din valoarea adăugată brută (VAB) comparativ cu celelalte state comunitare.

   Dacă vedem valoarea adăugată brută ca un rezultat ce trebuie împărțit între factorii de producție muncă și capital, atunci, anul trecut, munca și-a însușit 53% din totalul VAB-ului de la nivelul UE. Restul de 47% a revenit factorului capital

    La noi, factorul munca a primit doar 38,1%, iar capitalul a primit 61,9%. Doar Irlanda a înregistrat o remunerare a salariaților mai mică decât a noastră, procentul acesteia în VAB fiind de 31,7% (vezi tabelul din imagine). 
   Irlanda, care e pe ultimul loc în privința remunerării salariaților în VAB, era până acum trei ani înaintea noastră. Ce s-a întâmplat între timp? Mai multe mari companii și-au mutat într-un an sediul în această țară, pentru că e foarte prietenoasă în ceea ce privește taxele. Urmarea a fost că, într-un singur an, din statistică a reieșit că și-a sporit PIB-ul cu peste 25%. Asta nu înseamnă că irlandezul de rând a simțit ceva în materie de productivitate, ci că sutele sau miile de corporatiști mutați în această țară au o productivitate mult mai mare decât restul populației. Dacă n-ar fi făcut această relocare și creștere a VAB-ului, ar fi fost înaintea nostră și noi am fi fost ultimii.

   În Danemarca (60,5%), Franța (58,2%) și Estonia (57,5%) ponderea remunerării salariaților în VAB, adică cu cât e răsplătit factorul muncă, a atins anul trecut cele mai mari valori. În remunerarea salariaților intră atât salariile, cât și contribuțiile sociale ale angajatului și angajatorului. Deci, dacă PSD-ul insistă cu prostia privind trecerea contribuțiilor la angajat, remunerarea salarială din economie nu va crește în urma acestui artificiu.

   În ce activități ale economiei munca primește sau pierde cel mai mult în fața capitalului

    Datele Eurostatului ne permit să calculăm ponderea remunerării salariaților în VAB pe activități ale economiei

   În urma calculelor a rezultat că, la nivel de spațiu comunitar, cea mai mare pondere în VAB a remunerării salariaților se înregistrează în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială (77,3% - vezi tabelul din imagine), adică în cea mai mare parte a sectorului bugetar. Doar în patru țări din UE (Slovacia, Italia, Cehia și Grecia), ponderea remunerării salariaților din VAB-ul produs în sectorul bugetar e mai mică decât la noi (73%). 

    La polul opus, cea mai mică pondere a remunerării salariaților în VAB se înregistra în activitatea de tranzacții imobliare (4,8%). Și în cazul acesta, România, cu o pondere a remunerării în VAB-ul activității de tranzacții imobiliare de 2,6%, avea doar patru state în urma sa (Malta, Cipru, Italia și Grecia - vezi tabelul din imagine).

   Dacă analizăm situația pe sectoarele majore ale economiei, atunci putem spune că stăm prost la toate capitolele.


   România înregistra anul trecut o ponderea a remunerării salariaților în VAB-ul din agricultură de 18%, cu mult sub media UE, care era de 29% (vezi tabelul din imagine). 

   În industrie, remunerarea salariaților în VAB a ajuns anul trecut la o pondere de 37,2%, media în UE fiind de 51,7%. În Germania, motorul industriei comunitare, ponderea remunerării salariale e de 58,7%.

   Munca din România își însușea doar 36,6% din VAB-ul realizat la nivelul construcțiilor, de asemenea, cu mult sub media UE, care era de 53,6% (vezi tabelul din imagine). Patronii din construcții de la noi se plâng că nu găsesc forță de muncă. Probabil că au fugit toți în Danemarca, pentru că acolo remunerarea salariaților e de 77%.

   Tot sectorul serviciilor din economia noastră (finanțe, comunicații, transporturi, hoteluri, comerț, administrație publică, educație, sănătate etc.) a înregistrat anul trecut o pondere a remunerării salariaților în VAB de 40,1%, cea mai mică din UE (53,7%). Acest sector din economie folosește într-o mai mare măsură forța de muncă decât industria, și totuși, aici stăm cel mai prost. Salarii mici și patroni care se plâng că nu găsesc sclavi - așa poate fi caracterizat sectorul serviciilor de la noi.

   IT&C-ul nostru, cel cu care ne împăunăm atât de mult, când se aduce în discuție competitivitatea economiei românești, are o pondere a remunerării salariaților în VAB de doar 37,6%. Doar Grecia și Irlanda înregistrau valori mai mici decât noi. Bulgarii sunt pe primul loc, cu o pondere a remunerării în VAB de 64,4%, iar vecinii maghiari au o pondere de 49,8% (media UE e de 52,6% - vezi tabelul din imagine).

    Domeniul financiar și al asigurărilor ne poziționează pe penultimul loc în UE după remunerarea salariaților în VAB (31,1%), în urma noastră fiind vecinii bulgari (30,4%). Deși băncile noastre și-au revenit în ultimii ani, iar ratele de profit arată mai bine decât în multe state occidentale, capitalul își însușește aproape 69% din VAB. La nivelul UE, munca era remunerată cu 53,4% din VAB, iar în state precum Austria (64,9%), Germania (63,6%) și Franța (62,4%) se înregistrau cele mai mari valori. Salariații BCR sau BRD primesc încurajări, iar cei de la Erste și Societe Generale, din Austria și Franța, chiar primesc salarii.

   România e țara în care patronatele țipă la fiecare majorare a salariului minim. De ce țipă? Simplu, pentru că o parte importantă dintre acestea își plătesc salariații cu salariul minim, iar modelul de afacere e croit pe acesta. Datele ne arată că suntem pe penultimul loc în materie de remunerare a salariaților, deci suntem pe locul doi în privința remunerării capitalului
   România e țara cu salariile mici, în care patronii fac atac de panică la fiecare creștere de salarii, pentru că își văd partea de remunerare diminuată în favoarea angajatului și există „pericolul” să ajungem la nivelul celorlalte state din UE.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates