Social Icons

duminică, 12 noiembrie 2017

Care sunt cele mai industrializate, agrare și digitalizate județe ale României

Topurile celor mai industrializate, agrare și digitalizate județe din România   România nu mai este în prezent o țară industrial-agrară. Visul lui Ceaușescu de a ne baza economia pe sectorul industrial e înlocuit în prezent de o economie bazată pe servicii.

   INS-ul nostru nu publică date privind ponderea sectoarelor și a activităților economice în PIB sau valoare adăugată brută (VAB) la nivel de județe, ci la nivel de regiuni. Eurostatul publică în schimb aceste date, probabil fiind transmise tot de INS, pentru că doar INS-ul are infrastructura capabilă să culeagă și să prelucreze astfel de date de la nivelul județelor. 

   Ultimele date publicate de Eurostat, în cazul VAB-ului pe sectoare și activități economice la nivelul județelor din România, sunt din anul 2014. Conform acestora, la nivelul anului 2014, PIB-ul României era de 150 miliarde de euro, din care 133 miliarde de euro reprezenta VAB-ul (88,5% din PIB - vezi tabelul din imagine). Restul de 11,5% din PIB reprezentau impozitele nete pe produs. Ponderea VAB-ului în PIB e la fel în toate județele.

   La nivelul anului 2014, cele mai valori ale PIB-ului și, implicit, ale VAB-ului, se înregistrau în capitală (36,4 mld. euro), urmată de județele Constanța (7,6 mld. euro), Prahova (7,3 mld. euro), Cluj (6,7 mld. euro) și Timiș (6,7 mld. euro - vezi tabelul din imagine). 

   Acceptăm ca fiind județe agrare, industrializate sau digitalizate, județele cu cele mai mari ponderi ale valorii adăugate brute în agricultură, industrie sau IT&C în PIB-ul județean. La nivel național, în 2014, agricultura reprezenta 4,7% din PIB, industia avea o pondere de 25,3%, construcțiile de 6,2% din PIB și seviciile de 52,2% (vezi tabelul din imagine).

    Care sunt cele mai agrare județe?

   Agricultura deținea în 2014 o pondere în PIB de 4,7% (7,1 din 150,4 mld. euro). Cele mai mari ponderi ale valorii adăgate brute din agricultură în PIB se înregistrau în județele Călărași (17,4%), Ialomița (16,5%), Brăila (15%), Botoșani (14,4%) și Teleorman (13,1% - vezi tabelul din imagine). 
   Acestea sunt cele mai agrare județe, ponderea agriculturii în PIB sintuându-se în jurul valorii de la nivel național din timpul comunismului (15%). 
   Totuși, din aceste județe doar Brăila intră în top 5 atunci când comparăm valoarea efectivă a VAB-ului realizat în agricultură. Astfel, cea mai mare valoare a VAB-ului din agricultură se înregistra în anul 2014 în județele Timiș (294 mil. euro), Suceava (258 mil. euro), Dolj (250 mil. euro), Brăila (248 mil. euro) și Arad (238 mil. euro).

   Care sunt cele mai industrializate județe?

   Prahova e de departe cel mai industrializat județ, cu o pondere a sectorului industrial în PIB de 54,7% (vezi tabelul din imagine). E singurul județ în care VAB-ul realizat în industrie depășește jumătate din PIB. După Prahova, cu ponderi importante ale industriei în PIB-ul județean urmează Constanța (38,6%), Argeș (35,8%), Alba (33,4%) și Sălaj (32,5% - vezi tabelul din imagine). La nivel național, ponderea industriei în PIB era de 25,3% în anul 2014.

   Când analizăm datele Eurostat prin prisma VAB-ului efectiv, exprimat în milioane de euro, clasamentul se schimbă. Capitala conduce topul, cu un VAB produs în industrie de 5,4 miliarde lei (14,1% din totalul național). După capitală urmează județele  Prahova (4 mld. euro), Constanța (2,9 mld. euro), Timiș (2 mld. euro) și Cluj (1,5 mld. euro).

    Care e cel mai digitatizat județ?

   Sectorul serviciilor IT&C l-am separat de sectorul serviciilor pentru a vedea care sunt județele cu cea mai mare pondere a valori adăugate în aceste activități în PIB-ul județean. Capitala înregistra în anul 2014 cea mai mare pondere a IT&C-ului în PIB (11,7% - vezi tabelul din imagine). După capitală, Clujul (9%), Ilfovul (8,3%), Timișul (6,1%) și Brașovul (5,5%) erau județele cele mai digitalizate. La nivel național, ponderea serviciilor IT&C în PIB era de 4,8%.

   Clasamentul se mofică puțin între primele cinci județe atunci când luăm în calcul VAB-ul efectiv produs de serviciile IT&C. Cu 4,3 miliarde de euro VAB al serviciilor IT&C, Bucureștiul deține o pondere de aproape 59% din totalul valorii adăugate de aceste activități în PIB-ul național. E posibil ca lucrurile să se mai fi schimbat în ultimii doi ani, dar, dacă s-au schimbat ponderile, vom afla peste doi ani când vor fi definitivate datele Eurostat.
   După capitală, cea mai mare valoare adăugată în IT&C se producea în Cluj (606 mil. euro). Timișul (412 mil. euro), Ilfovul (320 mil. euro) și Brașovul (274 mil. euro) erau județele care completau top 5.

   În afară de sectoarele agriculturii și industriei și activitățile It&C, mai dispunem și de date privind sectorul construcțiilor și al serviciilor, care include și activitățile IT&C (vezi tabelul din imagine). 

   Bacăul (11%), Mehedințiul (10,5%) și Brăila (9,2%) sunt județele cu cea mai mare pondere a construcțiilor în PIB-ul județean (vezi tabelul din imagine). La nivel național, sectorul construcțiilor deținea o pondere în PIB de 6,2%.
   Ca valoare efectivă a VAB-ului realizat în construții, topul e condus de capitală (2,6 mld. euro), urmată de județele Constanța (554 mil. euro) și Cluj (482 mil. euro). 

   Sectorul serviciilor, ce reprezenta în 2014 peste 52% din PIB, ne arată că topul celor mai terțializate județe e condus de capitală (66,2% din PIB-ul capitalei), urmată de județele Giurgiu (62,7% din PIB-ul județean) și Ilfov (59,8% - vezi tabelul din imagine).
   În valori absolute ala VAB-ului produs, capitala conduce topul, cu peste 24 miliarde de euro (31% din totalul național), urmată de județele Cluj (3,8 mld. euro) și Timiș (3,4 mld. euro).

   În țările occidentale, industria nu depășete decât rar o pondere de 20% din PIB, iar agricultura se situează, în general, sub o pondere de 3%. Sectorul serviciilor domină economiile occidentale cu o pondere cuprinsă între 70 și 80%. La noi, doar capitala se apropie de acest model, restul județelor păstrând încă reminiscențe ale modelului de organizare economică din comunism.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates