Social Icons

vineri, 25 martie 2016

Cum a evoluat economia județului tău față de celelalte județe în ultimul deceniu

   În ultimul deceniu, 13 județe, plus capitala, și-au crescut ponderea pe care o dețineau în economia națională în 2005. 

   Conform datelor prelucrate de pagina noastră pe baza celor furnizate de Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză, cel mai mare avans al ponderii deținute în Produsul Inten Brut național între 2005 și 2015 l-a înregistat economia Bucureștiului. 

   Dacă în 2005, PIB-ul realizat în capitală avea o pondere în PIB-ul național de 21,57% (vezi tabelul din imagine), un deceniu mai târziu, avansul de 2,67 puncte procentuale a condus la o pondere de 24,24% din PIB-ul național. Regiunea București-Ilfov a contribuit anul trecut cu 27,1% la PIB-ul național, în condițiile în care populația rezidentă reprezintă 11,5% din populația rezidentă totală (2,286 milioane de locuitori din 19,861 milioane).

   Ce județe și-au mai crescut sau și-au micșorat ponderea în economia națională?

   După București, alte 13 județe au înregistrat o creștere a ponderii deținute în PIB-ul național. Între acestea intră și două dintre cele mai sărace județe - Botoșaniul și Vasluiul. Creșterea acestora e infimă, dar e important că n-au scăzut. Cele mai semnificative avansuri au fost înregistrate de economiile Clujului (+0,51 puncte porcentuale), Timișului (+45 puncte procentuale), Ilfovului (+44 puncte procentuale) și Constanței (+43 puncte procentuale - vezi datele imagine ). Un punct procentual din PIB-ul național e ceva mai mare decât economia județului Teleorman (0,98% din PIB-ul național). Deci avansul Clujului într-un deceniu e mai mult decât jumătate din economia județului Teleorman. Alte județe ce au înregistrat creșteri ale ponderilor deținute în PIB-ul național între 2005 și 2015 sunt: Brașov, Prahova, Dâmbovița, Alba, Iași, Călărași și Sibiu (vezi datele din imagine).

   Cea mai mare scădere a ponderii economiei județului deținută în economia națională s-a înregistrat în Argeș, de - 0,84 puncte procentuale (de la 3,37% la 2,53% - vezi tabelul din imagine). Scăderea e impresionantă și e aproape cât ponderea economiei județului Ialomița (0,86% din PIB național). Bacăul e al doilea județ ce-a pierdut o pondere importantă în economia națională (-0,56 puncte procentuale). Imediat, cu o scădere de 0,55 puncte procentuale, urmează județul Bihor. Toate cele trei județe se situau pe locuri fruntașe în topul după PIB-ul județean în anul 2005 (Argeș - locul 6; Bihor - locul 9; Bacău - locul 11). Anul trecut, ponderile economiilor acestor județe le stabileau în topul național locurile: 9 pentru Argeș, 13 pentru Bihor și 17 pentru Bacău. Pe lângă aceste județe, scăderi ale ponderilor importante s-au mai înregistrat în județele: Hunedoara, Neamț, Galați, Vâlcea, Mureș și Mehedinți.

   Unde a scăzut și a crescut cel mai mult PIB-ul pe locuitor față de media națională?

   București (20,9 mii euro), Constanța (11,6 mii euro), Timiș (10,6 mii euro), Cluj (10,3 mii euro) și Ilfov (10,1 mii euro) sunt județele cu cel mai mare PIB/locuitor din România în anul 2015. Județele din coada topului sunt Teleorman (4,3 mii euro), Mehedinți (4,3 mii euro), Botoșani (4,2 mii euro), Giurgiu ( 4,1 mii euro) și Vaslui (3,7 mii euro -vezi datele din imagine). Ani de-a rândul, în ceea ce privește acest indicator, pe ultimile două locuri se aflau județele Botoșani și Vaslui. Botoșănenii pot răsufla ușurați, au fost înlocuiți de giurgiuveni în coada topului. Vasluiul mai are de așteptat. 

   Giurgiu, în ultimile prognoze ale CNP, a fost mult mai bine cotat în privința acestui indicator. Ultimele date culese din teritoriu de către INS (prognozele CNP sunt făcute pe baza datelor furnizate de INS) au condus la o ajustare drastică a cifrelor în ultima prognoză publicată zilele trecute față de cea din toamna trecută. Situația e inversată în cazul Constanței, județ al cărui PIB pe locuitor era estimat a se situa în urma Timișului și a Clujului, datele noi însă au săltat Constanța, poziționând-o pe locul doi, după București. 

   Cea mai mare creștere a PIB-ului pe locuitor față de media națională din ultimul deceniu s-a înregistrat în București (de 17,9 puncte procentuale - de la 242,4% față de media națională în 2005, la 260,3% față de media națională în 2015). Pe lângă București, în alte 16 județe s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe locuitor față de media națională. Alba (9,7 puncte procentuale), Constanța (7 puncte procentuale), Brașov (6,6 puncte procentuale), Prahova (6,1 puncte procentuale) și Călărași (5,5 puncte procentuale) sunt județele cu cele mai mari avansuri ale PIB-ului pe locuitor față de media națională din ultimul deceniu. 

   Dacă în București s-a înregistrat cel mai mare avans al PIB-ului pe locuitor față de media națională, în Ilfov s-a înregistrat cea mai mare scădere (-52,2 puncte procentuale - vezi tabelul din imagine). Explicația e dată de creșterea numărului populației în Ilfov și scăderea celei din București. PIB-ul total din Ilfov a înregistrat creșteri față de anul 2005, dar și populația județului a crescut, conducând la o diminuare a diferenței față de media națională. În afară de Ilfov, județele în care s-a înregistrat o scădere semnificativă (peste 10 puncte procentuale) a PIB-ului pe locuitor față de media națională între 2005 și 2015 sunt: Hunedoara, Bacău, Covasna, Bihor și Argeș (vezi tabelul din imagine).

   România se dezvoltă insular. Polii de dezvoltare economică și urbană nu aduc prosperitate și județelor din jur, ci din contră, le ruinează economia, atrăgând majoritatea investițiilor. E cazul județelor Bistrița-Năsăud, Sălaj și Mureș în relația cu polul de dezvoltare Cluj-Napoca, sau a județului Caraș-Severin în relația cu polul de dezvoltare Timișoara, sau a Covasnei în relația cu polul de dezvoltare Brașov. Nu e nimic premeditat, dar economia unor județe va avea în continuare de suferit. Unele județe nu au nevoie de polii de dezvoltare economică pentru a-și ruina economia, e de-ajuns să aibă niște „minți luminate” la conducere, cum e cazul Bacăului, Galațiului, Sucevei, etc. Iar alte județe au ajuns la plafonare, iar axarea pe o singură ramură industrială nu mai dă rezultate (vezi cazul Argeșului). 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates