Social Icons

marți, 1 martie 2016

Câți salariați au pierdut județul tău și reședința ta de județ în ultimul sfert de secol

Topul județelor după pierderea numărului de salariați
   Din 1991 până 2014, în România, numărul mediu al salariaților a scăzut cu 3,06 milioane, ceea ce echivalează cu o scădere procentuală de 40,5% (de la 7,57 milioane la 4,51 milioane - vezi tabelele din imagine). De la INS avem date aferente numărului mediu de salariați din 1990, dar la nivel de localități, datele numărului mediu de salariați sunt disponibile din 1991.
   Conform acestor date, numărul mediu de salariați din toate municipiile reședință de județ în 1991 era de 4,22 milioane, adică 56% din numărul mediu de salariați. În 2014 (datele pentru anul 2015 vor apărea în decursul anului acesta), numărul mediu al salariaților din toate municipiile reședință de județ era de 2,89 milioane, adică 64% din număriul total de la nivel național (vezi tabelele din imagine). Anul trecut, deși încă nu avem datele de la INS, numărul mediu al salariaților a crescut, probabil, cu 60 - 70 mii de salariați, deci putem estima că, în 2015, numărul mediu al salariaților a fost de 4,57 milioane.
   Numărul mediu al salariaților nu trebuie confundat cu efectivul salariaților, care e cu câteva sute de mii mai mare (în 2014 efectivul de salariați a fost de 4,9 milioane de salariați) și care cuprinde toți salariații temporari sau permanenți, cu normă întreagă sau nu, de pe parcursul anului. Numărul mediu se obține din împărțirea efectivului de salariați la zilele dintr-un an.

   Ce județe și ce municipii reședință de județ au cunoscut cele mai mari scăderi ale salariaților?

   Dacă față de 1991, scăderea numărului mediu de salariați din 2014 e de peste 40%, față de anul anterior, 1990, scăderea e și mai dramatică, de 45% (de la 8,15 milioane la 4,51 milioane). La nivel de municipii reședință de județ, scăderea nu este atât de mare, fiind de 31,4% (de la 4,22 milioane în 1991, la 2,89 milioane în 2014 - vezi tabelele din imagine). Deci orașele mici și comunele au piedut într-o proporție mai mare salariați decât reședințele de județ. Scăderea numărului mediu de salariați din orașele mici și comune a fost de 51,8% (de la 3,35 milioane în 1991, la 1,62 milioane în 2014).

   La nivel de județe, cele mai mari scăderi procentuale ale numărului mediu de salariați între 1991 și 2014 au avut loc în Vaslui, Călărași, Bacău, Neamț, Dâmbovița, Caraș-Severin, Teleorman și Olt. În aceste județe, scăderile procentuale ale numărului salariaților au depășit procentul de 55% (vezi tabelul din imagine). 
   În valori absolute, cele mai mari scăderi au avut loc în Prahova (-146 mii), București ( - 132 mii), Bacău (-131 mii), Brașov (-125 mii), Argeș (-116 mii), Dolj (-111 mii), Constanța (-110 mii), Hunedoara (-109 mii) și Galați (-108 mii).
   Cele mai mici scăderi procentuale de la nivel de județe au avut loc în Bihor, Arad, Timiș și București (sub 30% - vezi tabelul din imagine). Ilfovul e singurul județ ce a înregistrat o creștere cu 1,7% a numărului mediu de angajați (+1,8 mii) față de anul 1991.

   La nivel de municipii reședință de județ, Giurgiu, Vaslui, Piatra Neamț, Brăila și Reșița sunt reședințele ce-au înregistrat cele mai mari scăderi procentuale ale numărului mediu de salariați (de peste 50% - vezi tabelul din imagine). După București (-132 mii), orașele reședință de județ cu cele mai mari scăderi în valori absolute ale numărului mediu de salariați sunt: Brașov (-86 mii), Galați (-79 mii), Ploiești (-62 mii), Iași (-52 mii), Craiova (-51 mii), Brăila (-51 mii), Bacău (-50 mii).
   Cele mai mici scăderi procentuale ale numărului mediu de salariați din reședințele de județ s-au înregistrat în Slobozia, Sibiu, București, Cluj-Napoca, Deva și Alba Iulia (scăderi mai mici de 20% - vezi tabelul din imagine).

   Cele mai mari scăderi procentuale ale numărului mediu de salariați între 1991 și 2014 au avut loc în județele din exteriorul arcului carpatic. Județele din Ardeal și Banat, cu excepția Hunedoarei și Caraș-Severinului, au fost afectate într-o mai mică măsură. Dar și  peste munți, unele județe au plătit scump tranziția, dacă e să ne luăm după cifrele asolute. Astfel, Brașovul, în prag de revoluție, al doilea centru industrial al țării, a pierdut 125 de mii de salariați la nivel de județ, din care 86 de mii e cota orașului Brașov. 
   Dincoace de munți, în Vechiul Regat, doar Bucureștiul și Constanța au înregistrat scăderi procentuale mai mici. Ilfovul e singurul județ din țară ce a înregistrat o creștere a numărului mediu de salariați, creștere ce poate fi pusă, mai ales în ultimii ani, pe migrarea companiilor din capitală spre noile zone rezidențiale din jur. Bacăul e județul, cu o economie solidă în trecut, ce-a încasat cel mai mult de la tranziție. Este al treilea județ, după Prahova și București, în ceea ce privește scăderea absolută a numărului mediu salariați (-131 mii de salariați și o scădere procentuală de 57%). Am mai spus-o cu alte ocazii (vezi aici), economia acestui județ e un exemplu de manual a devalizării post-decembriste.

   Vezi și:




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates