Social Icons

joi, 21 iulie 2016

Cât a crescut economia Vechiului Regat în timpul lui Carol I, comparativ cu vecinii

Cum a evoluat economia Vechiului Regat față de economiile statelor vecine
   Vechiul Regat n-a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în lunga domnie a lui Carol I. Asta ne arată datele studiului „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, rezultat al colaborării băncilor naționale ale României, Bulgariei, Serbiei, Albaniei, Austriei, Greciei și Turciei (vezi aici).

   Datele colectate de Banca Națională a României se axează pe perioada 1880 - 1947. Celelalte bănci au perioade mai lungi sau mai scurte, în funcție de evoluțiile geopolitice. Unele date sunt incomplete și, din acest motiv, m-am axat doar pe statele care permit cât de cât o comparație a evoluțiilor economice. Statele luate în calcul sunt: România (mai precis, Vechiul Regat, în perioada 1880 - 1914), Ungaria (1880 - 1913), Bulgaria (1887 - 1914), Austria (1880 - 1913) și Grecia (1880 - 1914 - vezi tabelele din imaginile 1,2 și 3)

   Mai trebuie spus că, în cazul României, datele BNR au ca pricipală sursă lucrarea dlui Victor Axenciuc  - „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”. Din aceeași lucrare putem constitui, în valori comparabile, evoluția economică a României pe parcursul întregii domnii a lui Carol I (vezi aici toate datele).
Cum a evoluat economia Vechiului Regat față de economiile statelor vecine
   Cum arăta economia Vechiului Regat față de vecinii săi Ungaria și Bulgaria?

   Din datele studiului am reușit să calculăm PIB-ul național al României, Bulgariei  și Ungariei (ca parte a imperiului Austro-Ungar) în lire sterline, pentru a avea o echivalență între cele trei economii. Chiar dacă nu vorbim de paritatea puterii de cumpărare, putem să ne facem o idee despre cele trei economii. Datele Bulgariei încep din anul 1887, datele dintre 1878 (anul formării Bulgariei moderne) și 1887 fiind incomplete.

   România anului 1880 avea circa 4,5 milioane de locuitori, un PIB de 1,78 miliarde de lei (echivalentul a 70,6 milioane de lire sterline), iar PIB-ul pe locuitor atingea valoarea de 15,5 lire sterline (vezi datele din imaginea 1). Anul următor (1881) e marcat de o scădere a PIB-ului pe locuitor (vezi tbelul din imaginea 1), consecință, probabil, al unui an agricol mai slab. De altfel, pe toată perioada anilor 1880 - 1914, anii de avânt economic sunt întrerupți de ani de recesiune. Economia, predominant agricolă, sta la mila ploii.

  Ungaria, ca parte a imperiului dualist Austro-Ungar, avea în 1980 o populație de 15,7 milioane de locuitori (o parte dintre ei români), un PIB de 2,23 miliarde de guldeni (echivalent a 189,2 milioane de lire sterline) și un PIB pe locuitor de 12 lire sterline. Vedem că, echivalat în lire, PIB-ul pe locuitor al Ungariei era mai mic decât cel din Vechiul Regat. Anul următor însă, situația se inversează, PIB-ul pe locuitor al Ungariei e mai mare decât al României. Dacă analizăm datele economiilor celor două țări, vedem că fluctuațiile PIB-ului pe locuitor din Ungaria sunt mai reduse decât cele din Vechiul Regat. Principalul motiv pentru această situație e dat de structura economiei. Economia Ungariei depindea într-o mai mică măsură de agricultură.
   Creșterea economică în Ungaria, între 1880 și 1913 (datele Ungariei se opresc în acel an) a fost mai mare decât în Vechiul Regat, nu numai dacă ne raportăm la PIB-ul pe locuitor calculat în lire sterline (vezi tabelul din imaginea 1), dar și dacă ținem cont că, în 1900, cursul de schimb al coroanei (monedă introdusă în 1892) se dublează, de la 12, la 24 de coroane pentru o liră sterlină, asta în timp ce cursul leu/liră a rămas aproximativ același (vezi tabelul din imaginea 1).

   Bulgaria avea, în 1887, anul de când avem date oarecum complete, o populație de 3,2 milioane, un PIB de 778 milioane de leva (30,9 milioane de lire sterline) și un PIB pe locuitor de 9,8 lire sterline. Românii din vechiul Regat aveau un PIB pe locuitor în acel an de 11,8 lire sterline. Interesant e faptul că leul și leva au avut cursuri foarte apropiate în raport cu lira sterlină între 1887 și 1914 (vezi tabelul din imaginea 2). Și atunci eram luați la pachet cu bulgarii. La finalul perioadei, în 1914, PIB-ul pe locuitor la sud de Dunăre era de 14,3 lire, în timp ce în Vechiul Regat ajunsese la 15,6 lire sterline. Dacă ținem cont de faptul că Bulgaria ieșise înfrântă din războaiele balcanice, nu putem spune că le-am luat cu mult fața bulgarilor în materie de creștere economică, ba din contră, am avut o creștere mai lentă decât a lor

Cum a evoluat economia Vechiului Regat față de economiile statelor vecine
   Cum arăta economia Vechiului Regat față de vecinii mai îndepărtați Austria și Grecia?

   Față de Austria, ca parte a imperiului Austro-Ungar, Vechiul Regat avea un PIB pe locuitor exprimat în lire sterline aproape la fel în 1880 (15,5 în România și 15,6 în Austria - vezi datele din imaginea 3). În acel an, teritoriile ce formau partea austriacă a imperiului dualist aveau o populație de 22,1 milioane de locuitori, un PIB de 4,08 miliarde de guldeni (346 milioane de lire sterline). În 1913 (ultimul an in care avem date pentru Austria), PIB-ul pe locuitor ajunsese la 27,2 lire sterline, în condițiile în care cursul de schimb între coroană (introdusă în 1892) și lira sterlină se dublase în anul 1900 (de la 12, la 24 de coroane pentru o liră sterlină - vezi datele din imaginea 3). Vechiul Regat avea în acel an un PIB pe locuitor de 18,6 lire sterline. E evident că economia Austriei crescuse într-un ritm superior celui înregistrat de economia Vechiului Regat.

   Grecia avea în anul 1880 un PIB pe locuitor de 6,7 lire sterline, o populație de 1,7 milioane și un PIB național de 294 milioane de drahme (echivalentul a 11,4 milioane de lire). Dacă în 1880, cursul drahmei față de liră era apropiat de cel al leului, începând din 1886 până în 1905, drahma a pierdut teren în fața lirei, ajungând la o depreciere maximă de 45,5 drahme pentru o liră sterlină în 1895 (vezi tabelul din imaginea 3). La finalul perioadei, în 1914, cursurile drahmei și leului față de lira sterlină erau aproape la fel. 
   Dacă în 1880, în Vechiul Regat, PIB-ul pe locuitor era mult mai mare față de Grecia (11,5 lire sterline în românia față de 6,7 lire în Grecia), în 1912, PIB-ul Greciei ajunsese la 12 lire, în timp ce al nostru era la 18,4 lire. După 1912, populația Greciei crește brusc în urma războaielor balcanice, de la 2,7 milioane la 4,8 milioane, și PIB-ul pe locuitor scade la valori de 7 lire, respectiv 10,2 lire sterline. Dacă ne raportăm la anul 1912, economia Greciei a avut un ritm de creștere superior celui înregistrat în Vechiul Regat.

   Tragem linie și vedem că Vechiul Regat a avut o evoluție economică mai lentă decât vecinii luați în calcul și a căror date ne permit o comparație, iar mitul dezvoltării fără precedent sub domnia lui Carol I e fals, la fel ca și mitul prosperității interbelice, al Grânarului Europei, și al economiei de dinainte de 1989.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates