Cu cât a crescut productivitatea și câți salariați a pierdut județul tău, de la Ceaușescu la Iohannis

 În ultimele trei decenii, economia a pierdut peste 3 milioane de salariați. Cifra este și mai mare daca ne raportăm la numărul mediu de salariați din 1989 (8,323 milioane, conform Raportului BNR din 1998). 

   Diferența între numărul mediu de salariați din 1985 și cel din 1989 (7,688 milioane și 8,323 milioane) ne arată un șomaj mascat, de vreme ce, economia României a înregistat o scădere (PIB-ul României din 1985 a fost de 817,4 miliarde lei, iar în 1989 a atins valoarea de 800 miliarde lei, conform aceluiași raport BNR). Economia angaja mai mulți oameni, dar productivitatea scădea. Astăzi, numărul mediu de salariați (4,634 milioane) nu cuprinde și partea salariaților plătiți la negru, dar chiar și cu aceștia, numărul mediu de salariați ar fi mai mic cu peste 2 milioane față de anul 1985. 

   În 1985, PIB-ul României de 817,4 miliarde de lei era echivalent cu 47,7 miliarde de dolari (cursul dolarului, conform BNR, era de 17,14 lei - vezi datele din imaginea 1). Anul trecut, PIB-ul a atins valoarea de 712,8 miliarde lei, asta însemnând 177,9 miliarde de dolari (la un curs mediu de 4,0057 lei - vezi datele din imaginea 1). E clar că a existat o creștere de productivitate a economiei, chiar și ținând cont de devalorizarea dolarului (1$ din 1985 e echivalent cu 2,2$ în 2015), cu mult mai pouțină forță de muncă angajată. 

  Cu cât a crescut productivitatea salariaților și a populației ocupate în ultimile trei decenii?

   PIB-ul de anul trecut de 177,9 miliarde USD e echivalent cu 80,9 miliarde USD din 1985. În 1985, conform Anuarului statistic, populația ocupată era de 10,6 milioane, din care 7,68 milioane reprezenta numărul mediu de salariați. Anul trecut, conform INS, populația ocupată era de 8,53 milioane, din care, numărul mediu de salariați era 4,634 milioane (vezi datele din imaginea 1). Dacă ne raportăm la populația ocupată, în dolari echivalenți, productivitatea de astăzi e mai mult decât dublă (9.476$ pe persoană ocupată în 2015 față de 4.496$ pe persoană ocupată în 1985). Raportat la numărul mediu de salariați, productivitatea de astăzi a unui salariat e aproape triplă față de cea din 1985 (în 1985 era de 6.203$ pe salariat, iar în 2015 era de 17.454$ pe salariat).

   Ce județe au pierdut cei mai mulți salariați?

 Ca număr absolut, cei mai mulți salariați i-a pierdut Prahova (-159,6 de mii de salariați - vezi tabelul din imaginea 2). Brașovul (-136,4 mii salariați) și Dâmbovița (-123,5 mii salariați) sunt județele ce pe locurile 2 și 3 în topul scăderilor. Hunedoara (-119 mii) și Bacăul (116,7 mii de salariați) completează top 5 al scăderilor de salariați. Toate județele au pierdut salariați în ultimii treizeci de ani, dar unele au pierdut mai puțin decât altele. Bucureștiul și Ilfovul, luate împreună, constituie un astfel de exemplu, cifra în minus cu 104 mii de salariați e procentual mult mai mică decât scăderile înregistrate în majoritatea județelor.

   Ca ponderi deținute de numărul salariaților județelor în totalul economiei, 11 județe au o pondere mai mare decât în urmă cu 3 decenii (colorate în verde - vezi tabelul din imaginea 2), 2 județe și-au păstrat ponderea (colorate în albastru), iar restul de 28 de județe au înregistrat scăderi (colorate în roșu). Cea mai mare creștere a ponderii s-a înregistrat în București - Ilfov (de la 13,8% în anul 1985, la 20,6% anul trecut).

  Economia a pierdut în ultimii 30 de ani aproape 3 milioane de salariați, dar a devenit de două ori mai productivă. Pe medie stăm bine, dar în unele județe situația e critică, în ceea ce privește pierderea locurilor de muncă, și nu vorbim de o zonă anume, ci de o hartă cât se poate de pestriță. Astfel, găsim lângă București - Ilfov, regiunea cel mai puțin afectată de diminuările numărului mediu de salariați, județul Dâmbovița, fruntaș în privința pierderilor.