Social Icons

sâmbătă, 14 aprilie 2018

Când Stalin și Churchill au hotărât soarta noastră și a grecilor, economia românească era mult în urma celei grecești

Cum au evoluat economiile României și Greciei între 1950 și 2017
   Există mitulRomânia era mult mai bogată decât Grecia în perioada interbelică. Mitul a fost dezvoltat de mai mulți entuziaști ai interbelicului românesc. 


   Plecând de la acest mit, s-a dezvoltat și teoria conform căreia când am intrat sub umbrela URSS-ului eram mult peste greci, iar când am ieșit eram mult rămași în urmă. Fals.

   Cele mai recente date statistice ne arată exact contrariul (vezi tabelul din imagine). În perioada interbelică, conform datelor statistice din studiul „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, realizat de mai multe bănci din sud-estul Europei, între care și BNR-ul nostru și Banca Națională a Greciei, ne arată că eram în urma Grecilor ca nivel de dezvoltare (vezi aici). 
   În 1924 PIB-ul pe cap de locuitor din România Mare era de 13,4 lire sterline la cursul oficial, iar în Grecia era de 14,1 lire sterline. De ce 1924? Pentru că abia în 1923, în urma Tratatului de la Lausanne, s-au trasat actualele granițe dintre Grecia și Turcia. 

   Între 1924 și 1938, creșterea reală a PIB-ului pe cap de locuitor din Grecia a fost de 45%, iar în România de doar 16%. E clar că, în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, Grecia avea un PIB pe cap de locuitor peste cel din România.
   Totuși, România a fost odată peste Grecia în privința PIB-ului pe cap de locuitor și anume în perioada Vechiului Regat, conform datelor statistice din studiul sus-menționat (vezi aici). În anii anteriori Primului Război Mondial, PIB-ul pe locuitor din Vechiul Regat era în medie cu 70% mai mare decât cel din Grecia (17,8 față de 10,3 lire sterline). Mai trebuie spus că Grecia de atunci mult mai mică decât cea din prezent (vezi aici harta). 
   Probabil, această realitate anterioară Primului Război Mondial s-a perpetuat în percepția publică și în perioada interbelică, doar că lucrurile nu mai stăteau așa.

   Când Churchill și Stalin au trasat pe un șervețel zonele de influență, noi eram mult sub greci în privința PIB-ului pe cap de locuitor.

   Datele Băncii Mondiale privind economia Greciei pornesc din anul 1960. Acestea sunt complete, cuprinzând atât creșterea reală a PIB-ului total, cât și pe cea a PIB-ului pe cap de locuitor. Datele privind evoluția economiei grecești anterior acestui an au  fost preluate și prelucrate din lucrarea „Post-war economic growth in Greece 1950 - 1961” (S. Geronimakis). 
   În cazul României, datele au fost preluate și prelucrate din lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice” (V. Axenciuc) și de la INS. 
   În urma prelucrării datelor, am putut calcula PIB-ul pe locuitor și PIB-ul total din 1950 până în 2017 în prețuri comparabile cu cele de anul trecut din România și Grecia. Datele din 2017 sunt provizorii și sunt exprimate în euro. Așadar, instrumentul de măsurare a PIB-ului e euro la valoarea din 2017.

   Anul trecut, PIB-ul României a depășit pentru prima dată din 1950 încoace PIB-ul Greciei (187,4 față de 177,7 mld. euro). Totuși, PIB-ul pe cap de locuitor de la noi e încă în urma Greciei (9,5 mii față de 16,5 mii euro). 
   În 1950, la cinci ani de la încheierea războiului, PIB-ul pe locuitor din România era de peste patru ori mai mic decât cel din Grecia (737 față de 3.059 euro la valoarea anului 2017). PIB-ul total al Greciei era dublu față de cel al României (23,3 mld. față de 12 mld. euro - vezi tabelul din imagine). 
   Deci, după ce Churchill ne-a vândut rușilor, după foametea din 1947, economia românească nu pleca pe calea comunismului cu un PIB pe cap de locuitor care să-i facă invidioși pe greci. Nu, din contră, chiar eram mult rămași în urmă ca nivel productivitate.

   În primul an de libertate de după căderea comunismului, 1990, PIB-ul pe cap de locuitor din România era de 2,8 ori mai mic decât cel din Grecia (5 mii față de 13,8 mii euro), iar PIB-ul total era cu 18% mai mic (116 mld. fața de 141 mld. euro la valoarea anului 2017). 
   Așadar, în perioada comunistă, România a recuperat din decalajele ce o separa de Grecia și nu a pierdut teren cum e părerea generală. Nu spun prin asta că regimul comunist era minunat, ci că în 39 de ani (1950 - 1989) am recuperat din decalajele de productivitate. Probabil am fi recuperat și dacă nu eram în lagărul comunist, dar aceasta e istorie contrafactuală.
   În anii tranziției am pierdut teren față de greci (vezi tabelul din imagine), iar din 2008 încoace, pe fondul crizei de la ei, am recuperat ceva mai mult din decalajele ce ne separă.

   Între 1950 și 2017, economia României a crescut de două ori mai repede decât cea a Greciei.

   În valori reale, între 1950 și 2017, PIB-ul României a crescut de 15,6 ori, în timp ce economia Greciei a crescut de 7,7 ori. PIB-ul pe cap de locuitor de la noi a crescut în aceeași perioadă de 12,9 ori, iar în Grecia creșterea a fost de 5,4 ori.

   Din 2008 încoace, economia Greciei a experimentat 8 ani de scădere economică, în timp ce noi am înregistrat doar doi ani de recesiune (2009 și 2010). 
   Anul trecut eram la 58% din PIB-ul pe cap de locuitor din Grecia în prețuri curente (9,5 mii față de 16,5 mii euro). 
    La paritatea puterii de cumpărare din UE lucrurile stau ceva mai bine, Grecia având un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor echivalent cu 68% din media UE în 2016 și, probabil, va rămâne la același nivel în 2017, iar noi eram la 58% din media UE acum doi ani, fiind posibil ca anul trecut să fi atins pragul la 60% (datele Eurostat privind PIB-ul pe locuitor în prețuri comparabile din 2017 nu sunt disponibile). 

   E posibil ca într-un orizont mai mic de un deceniu să ajungem Grecia din urmă în privința PIB-ului pe cap de locuitor, iar această „realizare” nu va avea echivalent în ultimul secol.
   Contrar părerii generale că suntem în urma grecilor din cauză că Stalin ne-a luat sub aripa lui, realitatea statistică ne arată eram sub greci de la făurirea României Mari, pentru că toate provinciile alipite la patria mamă erau mai sărace și, în consecință, au dus PIB-ul pe cap de locuitor mai jos decât era în Vechiul Regat (vezi aici cât era PIB-ul pe cap de locuitor în provinciile românești înainte de Primul Război Mondial). 
   

    

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates