Social Icons

joi, 18 ianuarie 2018

5 asemănări între cuplurile politice Băsescu-Boc și Dragnea-Dăncilă

Care sunt principalele cinci asemănări dintre cuplurile Băsescu-Boc (BB) și Dragnea-Dăncilă (DD)
   Cuplurile politice Dragnea-Dăncilă (DD) și Băsescu-Boc (BB) au mai multe în comun decât am putea crede. Atât șefii din aceste cupluri politice, cât și subordonații se aseamănă mai mult decât se diferențiază.


   O primă mare asemănare e relația de subordonare indiscutabilă dintre șef și subordonat sau, dacă vreți, între stăpân și slugă

  Dragnea o caracterizează pe Vasilica-Viorica Dăncilă ca fiind non-conflictuală, motiv pentru care a ales-o cu mâna CEx-ului, după ce mai multe personaje din partid au declinat oferta de a deveni premieri. E singura calitate a lui Dăncilă pe care a evidențiat-o de mai multe ori, semn că e și principala calitate care, deloc întâmplător, e pe lacul șefului.
   Băsescu, la alegerile din toamna lui 2004, voia cât mai mulți Boci. În viziunea lui, Emil Boc, etalonul de peste ani a premierului marionetă, era ceea ce trebuia atunci României. În numeroase emisiuni din campania electorală, Băsescu făcea apel la partid să-i dea câți mai mulți Boci. Nu știam atunci de ce-și dorește mai mulți Boci, dar, peste ani, când calitatea de slugă docilă a primarului Clujului a fost testată  iar, și iar, și iar, am înțeles. Atunci, toată lumea credea că Băsescu vrea mai mulți câștigători de alegeri. Nu, voia doar mai multe slugi.
  Dragnea și Băsescu au aceeași viziune despre cum trebuie să fie un premier atunci când e ghidat de un președintele de țară sau de unul de partid.

   O a doua asemănare se referă atât la șefi, cât și la subordonați. BB și DD sunt varză în materie de limbi străine și nu numai.

   Boc a rămas celebru cu „aviara gripa” - mostră de competență în limba lui Shakespeare, demonstrată cu ocazia unei întălniri cu șefii de la Nokia. Nu mai spun că Boc, profesor universitar fiind, ar fi trebuit obligatoriu să stăpânească bine o limbă străină. Ei, ghinion, uite că în România poți face doctorat și fără să știi vreo limbă străină. A demonstrat-o cu mult sârg Olguța Vasilescu, cea care, cu mult tupeu, ne trimitea tramvaiul la marș în limba lui Voltaire. Cineva inteligent spunea că „proștii nu știu că tu știi” și avea perfectă dreptate.
   Dăncilă știe engleză cam tot cât Olguța Vasilescu, cel puțin în materie de citit. Grav e că europarlamentarul de până mai ieri își face veacul pe la Bruxelles de aproape noua ani și, în afară de sesiuni de shopping, nu s-a lipit nimic de ea. Partea bună e că Dăncilă nu se fălește, încă, cu vreun doctorat.
   Băsescu și engleza lui ne pun pe gânduri atunci când îi citim cv-ul. Cum Dumnezeu, un personaj cu un fond lexical de maxim 50 de cuvinte în engleză, și alea pronunțate în stilul „Sulaina cenăl”, a ajuns șef de agenție NAVROM la Anvers pe timpul comunismului?
   Dragnea ne-a rupt cu engleza gen „corruption bullshit” într-un interviu dat unei publicații elvețiene, îndeajuns să ne dăm seama din câteva propoziții că e din filmul Băsescu și limba engleză.

   În materie de competențe și pregătire profesională, e de ajuns să amintesc că Boc e premierul, profesor de drept constituțional, cu cele mai multe ordonanțe declarate de CCR ca fiind neconstituționale. Băsescu e căpitanul de navă de cursă lungă ce a reușit să incendieze 37 de nave în portul francez Rouen. Dragnea a rămas repetent un an în facultate, probabil din acest motiv nu dă doi bani pe educația personajelor propulsate de el în funcții importante. Dăncilă, deși bate de aproape nouă ani holurile Parlamentului European, încă nu știe ce țări fac parte din UE.

   A treia asemănare între cuplurile BB și DD se referă la șefi. Atât Băsescu, cât și Dragnea au promovat în politică femeile, dar nu pentru că ar fi niște sprijinitori ai mișcării feministe, ci pentru că li se pare lor că femeile sunt mai loiale decât bărbații în materie de politică. Ambii nu vor femei puternice, care să lupte pentru opinia lor, nu, vor ghiocei care să asculte și să execute ordinele primite. 
   Băsescu ni le-a impus în politică pe Elena Udrea, Anca Boagiu, Roberta Anastase și, nu în ultimul rând, pentru o scurtă perioadă, pe fiică-sa. Niciuna nu mai respiră aerul înalt al funcțiilor, dovadă că, odată plecat la pensie protectorul, protejatele sunt pensionate politic anticipat.
   Dragnea le-a impus în politica mare pe Carmen Dan, al doilea ministru de interne agramat după celebul înaintaș Igaș, pe Sevil Shhaideh, pe Vasilica-Viorica Dăncilă. E de așteptat ca, după pensionarea lui Dragnea, și aceste personaje să aibă soarta politică a protejatelor lui Băsescu.

   A patra asemănare se referă la faptul că, în ambele cupluri politice, funcțiile politice s-au repartizat pe criterii geografice. Băsescu, fiind de mult în București, a promovat mai puțini protejați din județul Constanța (Anca Boagiu e unul din puținele exemple), dar Boc a umplut administrația centrală cu clujeni. Culmea e că, după plecarea lui Boc, mulți din clujenii aduși de el în ministere au rămas în continuare pe funcții. Acum e rândul teleormănenilor. Puțini sunt cei din Teleorman rămași neangajați prin administrația centrală. 
    Boc seamănă cu Dragnea în privința patriotismului local, doar că, spre deosebire de Dragnea, primarul Clujului a mai făcut și ceva pentru orașul său. Dragnea, în schimb, e un personaj nociv pentru Teleorman. Am arătat în trecut cât de mult a scăzut economia acestui județ în comparație cu restul județelor de când Liviu Dragnea face politică la nivel înalt (vezi aici datele).
   În cazul Vioricăi Dăncilă nu avem prea multe date, dar spiritul patriotic teleormănean s-a manifestat deja prin angajarea ca asistentă la cabinetul ei parlamentar a unei inculpate din dosarul lui Dragnea, cel privind angajările fictive.

   A cincea asemănare ține de dorința șefilor de a fi permanent în conflict cu cineva sau ceva. Băsescu se lupta cu statul ticăloșit al lui Năstase. Dragnea se luptă cu statul paralel al lui Iohannis. Băsescu se lupta, sanchi, cu corupția. Dragnea se luptă cu nedreptățile cauzate de lupta împotriva corupției. Băsescu se lupta cu bugetarii. Dragnea se luptă, sanchi, cu multinaționalele și Soros. Cei doi au nevoie ca întotdeauna să fie pe poziție de luptă cu un concept, cu cât mai abstract, cu atât mai bine, pentru că nu poți cuantifica rezultatele luptei.

   Cele două cupluri politice au reprezentat și vor reprezenta etape dezastruoase în epoca post-decembristă, din simplul motiv că șefii, Băsescu și Dragnea, sunt doi pui de dictatori. Ori e pe a lor, ori e război ca să fie pe a lor, iar din dictatură și război n-a ieșit niciodată ceva bun.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates