Social Icons

duminică, 28 ianuarie 2018

Cât beneficiază statele comunitare de pe urma apartenenței la UE

Topul beneficiarilor de pe urma apartenenței la UE   Atunci când ne raportăm la beneficiile apartenenței la UE, mulți sunt tentați să pună pe primul plan contribuțiile nete la bugetul comunitar, adică diferența dintre ceea ce dăm și ceea ce primim de la bugetul UE. E o abordare simplistă, care nu ține cont de interconectarea totală a economiilor comunitare.

   Pe lângă contribuțiile nete la bugetul UE, care, fără îndoială, sunt importante pentru a sublinia beneficiile apartenenței la blocul comunitar, trebuie luate în calcul exporturile nete de bunuri și servicii intra-UE, remitențele personale nete provenite din spațiul comunitar, în care intră și remitențele muncitorilor, balanța investițiilor directe provenite din spațiul comunitar și soldul veniturilor aferente investițiilor (adică ieșirile de capital în contul investițiilor făcute). 
   Toți acești indicatori încearcă să reflecte cele patru libertăți fundamentale ale UE: libertatea de mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor.

   Să luăm România, de exemplu

   În 2016, contribuția netă la bugetul UE pentru România a fost de 5,8 miliarde de euro (contributii de 1,53 mld. euro și sume primite de 7,35 mld. euro - vezi tabelul din imagine). Deci, am ieșit în câștig, chiar dacă nu ne prea pricepem să atragem fonduri UE.
    Am pierdut pe partea exporturilor nete de bunuri (- 8,9 mld. euro), dar am recuperat puțin pe partea de servicii (exporturi nete de servicii de 6,4 mld. euro). 
   Remitențele nete personale din spațiul comunitar, adică diferența dinte ce bani trimit în țară românii din statele UE și ce bani trimit în afară străinii de la noi, a avut un impact pozitiv de 2 miliarde de euro
   Soldul investițiilor directe provenite din spațiul comunitar, adică diferența între ce au investit companiile din UE în România și ce au investit companiile noastre în restul statelor UE, s-au ridicat la valoarea 4,7 miliarde de euro.
   Când tragem linie în cazul acestor beneficii, ne rezultă că avem un plus de 10,1 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine). 

   Din această sumă trebuie scăzut soldul veniturilor aferente investițiilor, doar că acest indicator e calculat de Eurostat doar prin raportare la restul lumii, și nu la nivel intracomunitar. E un neajuns, dar putem să ne dăm seama dacă suntem sau nu pe plus în relația cu spațiul comunitar, pentru că o mare parte din acest indicator ține de spațiul comunitar. 
   În cazul României, în 2016, valoarea soldului veniturilor aferente investițiilor, adică sumele nete scoase din economie în contul investițiilor făcute, a fost de 6,4 miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceste sume s-au îndreptat către companiile din spațiul comunitar.
  Chiar și cu aceste ieșiri de capital, România iese pe plus din relația cu UE (3,7 mld. euro), și ca noi sunt majoritatea statelor ex-comuniste (vezi tabelul din imagine).

   Ce state comunitare profită cel mai mult de pe urma apartenenței la spațiul UE?

   Cel mai mare profitor de pe urma apartenenței la spațiul comunitar nu e Germania, cum am fi tentați să credem, ci Olanda (249 mld. euro). Țara care ne pune nouă bețe în roate, atunci când se ridică problema aderării la spațiul Schengen, câștigă mult mai mult decât Germania de pe urma exporturilor nete de bunuri și servicii în interiorul spațiului UE (199 mld. euro față de 42 mld. euro în 2016 - vezi tabelul din imagine). Acest câștig face să pară un mizilic contribuția netă de 4,4 miliarde de euro la bugetul UE
   Chiar dacă am scădea integral suma de 2,9 miliarde de euro ce reprezintă soldul veniturilor aferente investițiilor, Olanda rămâne de departe cel mai mare căștigător de pe urma apartenenței la spațiul comunitar.

   Polonia, copilul rău al UE din ultima vreme, e al doilea mare profitor de pe urma apartenenței la spațiul comunitar, dacă nu ținem cont de soldul veniturilor aferente investițiilor (beneficii de 48,7 mld. euro - vezi tabelul din imagine). Dacă am ține cont de sumele scoase anual din economia poloneză de companiile străine în contul investițiilor realizate (20,6 mld. euro), Polonia tot ar rămâne unul din cei mai mari beneficiari de pe urma apartenenței la spațiu comunitar.

   Belgia e pe locul trei în topul beneficiarilor, indiferent dacă ținem cont sau nu de soldul veniturilor aferente investițiilor (46,7 mld. euro sau 44,4 mld. euro).
   
   Germania e pe locul 8 între beneficiari, dacă nu ținem cont de veniturile aferente investițiilor (14,4 mld. euro), și ar urca pe locul doi în top, dacă ținem cont de acestea și presupunem că cea mai mare parte dintre acestea provin din spațiul UE (67,6 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

   România e pe locul 10 în topul beneficiarilor, dacă nu ținem cont de sumele nete expatriate de companiile străine de la noi (10,1 mld. euro) și pe locul 11, dacă ținem cont de aceste sume (3,7 mld. euro).

   Marii pierzători de pe urma apartenenței la spațiul comunitar sunt Franța, Marea Britanie, Suedia și Finlanda, indiferent dacă ținem cont sau nu de soldul veniturilor aferente investițiilor (vezi tabelul din imagine). Unde pierd cel mai mult aceste țări? La capitolul exporturi nete de bunuri și servicii în spațiul comunitar.
   Ce e drept, aceste țări se scot atunci când vine vorba de exporturile nete în afara UE, iar o mare parte din aceste exporturi sunt facilitate de faptul că aceste țări aparțin spațiului comunitar. Totuși, în cazul de față, dacă ne referim strict la spațiul comunitar, pierderile acestor state sunt evidente.
   Invers e situația în cazul Olandei, care înregistrează pierderi semnificative de pe urma exporturilor nete, mai ales de bunuri, in afara UE. Acest lucru e cauzat și de faptul că această țară e principala poartă maritimă a spațiului comunitar.

   Datele Eurostat ne arată că, în afara sumelor nete primite de la UE, statele ex-comuniste au beneficii și de pe urma altor relații economice intracomunitare ce implică aplicarea celor patru libertăți fundamentale
   Așa că, atunci când se pune problema ieșirii din spațiul comunitar în state precum Polonia, poate că ar trebui ca politicienii demagogi de la Varșovia să ia în calcul și ce impact ar avea o eventuală ieșire asupra exporturilor nete, a remitențelor și a investițiilor provenite din relația cu spațiul comunitar.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu