Social Icons

miercuri, 31 ianuarie 2018

PIB-ul pe locuitor la nivel de județe din 2015, publicat de INS zilele acestea, diferă mult în unele cazuri față de ultima prognoza CNP

Cât de mult diferă prognozele CNP de datele finale ale PIB-ului publicate de INS
   Zilele acestea, INS-ul a publicat datele privind PIB-ul la nivel de județe pentru anul 2015. Știu, e cam târziu, dar cam așa se mișcă INS-ul nostru. Până acum, dacă doream să știm ce PIB au avut județele în 2015, apelam la estimările Comisiei Naționale de Prognoză.

   Ultima prognoză CNP la nivel teritorial, în care e estimat PIB-ul la nivel de regiuni de dezvoltare și județe din anul 2015, e din primăvara trecută. În prognoza din toamnă, estimările începeau din anul 2016. 
   Datele definitive ale INS privind PIB-ul de la nivel de județe și regiuni din 2015 ne arată, în unele cazuri, abateri mari față de ultima prognoză a CNP. E clar că viitoarele prognoze trebuie să țină cont de datele definitive de la INS, pentru că așa lucrează CNP-ul, pe măsură ce primește date definitive de la INS, modifică și prognozele. 

   În ce județe diferă mult PIB-ul pe cap de locuitor estimat în ultima prognoză CNP pentru anul 2015 de cel definitiv dat de INS?

   Cea mai mare abatere între prognoză și datele definitive ale PIB-ului pe locuitor de la nivel de județe s-a înregistrat în județul Prahova. Ultima prognoză CNP estima un PIB pe cap de locuitor în acest județ de 10,03 mii euro pentru anul 2015. Din datele definitive publicate de INS, ne rezultă un PIB pe locuitor de 8,49 mii euro, cu 15,4% mai mic decât estimarea CNP (vezi tabelul din imagine). 
   Dacă la nivel național, CNP-ul nu s-a înșelat cu mult, abaterea între ultima prognoză și datele finale fiind de 0,2%, în cazul Prahovei, a dat grav cu oiștea-n gard.
   Abateri negative mari față de ultima prognoză în profil teritorial s-au mai înregistrat în județele Constanța (6,2%), Olt (6,7%) și Galați (7,4%).

   La polul opus județului Prahova se află județul Timiș, PIB-ul pe cap de locuitor din acest județ fiind subestimat cu 6,4 % în ultima prognoză față de datele definitive de la INS (10,2 mii euro față de 10,86 mii euro - vezi tabelul din imagine). 
   Abateri mari pozitive ale PIB-ului pe locuitor față de ultima prognoză s-au mai înregistrat în județele Neamț (6,2%) și Teleorman (6%). 
   Totuși, dacă e să considerăm că o abatere față de prognoză normală e de + sau - 5%, atunci 30 de județe plus capitala se încadrează în această marjă (vezi tabelul din imagine).

   La nivel de regiuni, abaterile sunt mult mai mici, încadrându-se în ecartul de + sau - 5%. Cea mai mare abatere pozitivă s-a înregistrat în cazul regiunii de dezvoltare Vest (4,1%), PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune fiind estimat de CNP la un nivel de 8,06 mii euro, în timp ce datele definitive ale INS ne dau un PIB de aproape 8,4 mii euro. 
   Regiunea Sud-Muntenia a avut în ultima prognoză pentru anul 2015 un PIB pe locuitor supraestimat cu 3,4% față de datele finale publicate de INS (6,63 mii euro față de 6,40 mii euro - vezi harta din imagine).

   Cum arată PIB-ul regional și PIB-ul pe cap de locuitor pentru anul 2015, conform ultimelor date INS?

    Regiunea București-Ilfov va ajunge, probabil, la nivelul anului 2020 să se apropie de o pondere de 30% din PIB-ul național. În 2015, conform datelor INS, această regiune concentra 27,8% din PIB-ul național și 11,5% din populația rezidentă.
   În afară de regiunea Vest, care are o pondere în PIB-ul național mai mare decât ponderea deținută în populația totală (9,5% față de 9,1% - vezi harta din imagine), toate celelalte șase regiuni de dezvoltare dețin o pondere în populația României mai mare decât ponderea deținută în PIB-ul național. Asta înseamnă că media PIB-ului pe cap de locuitor din aceste regiuni e sub media națioală, capitala ridicând mult media națională (vezi harta din imagine).

   Am mai spus de multe ori, dar de fiecare dată se găsește cineva care dă vina pentru PIB-ul ridicat din București pe multinaționale. Repet, PIB-ul unei regiuni sau județ ține cont doar de ceea ce se produce local, altfel s-ar numi PIB al companiilor cu sediul în București și activitate în alte județe.
   
   La nivel de județe și capitală, conform datelor definitive ale INS pe anul 2015, cele mai mari valori ale PIB-ului pe cap de locuitor se înregistrau în capitală (21,74 mii euro) și în județele Timiș (10,86 mii euro), Constanța (10,80 mii euro), Cluj (10 mii euro) și Ilfov (9,83 mii euro - vezi tabelul din imagine). 
   La nivel național, media PIB-ului pe cap de locuitor era de 8,09 mii euro. Doar capitala și alte opt județe depășeau media națională.
   Județele codașe în privința PIB-ului pe cap de locuitor la nivelul anului 2015 erau Suceava (6,60 mii euro), Mehedinți (4,34 mii euro), Teleorman (4,17 mii euro), Botoșani (3,89 mii euro) și Vaslui (3,65 mii euro - vezi tabelul din imagine).

   Datele definitive ale INS ne arată o accentuare a dezvoltării economice inegale la nivel teritorial față de anii anteriori. Capitala are o viteză mult prea mare pentru a mai fi ajunsă, această realitate rezultă din faptul că niciun județ nu depășește jumătate din PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în București. Dacă am scoate capitala din calcule, media PIB-ului pe cap de locuitor la nivel național ar scădea cu 17% (de la 8,09 mii la 6,69 mii euro), ceea ce ar fi echivalent cu trecerea printr-un război sau printr-o criză asemănătoare cu cea prin care a trecut Grecia în ultimul deceniu.


2 comentarii:

  1. Deci inseamna ca judetul Timis e la 76-77% din media UE, nu? Asa ar reiesi - http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/pib-ul-pe-locuitor-la-nivel-de-judete.html

    RăspundețiȘtergere
  2. În 2015, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivelul UE în prețuri curente era de 29 mii euro. România, cu un PIB pe locuitor de 8,09 mii euro, era la 28% din media PIB-ului pe locuitor din UE. La paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul României era la un nivel de 56% din media UE, adică echivalentul 16,2 mii euro. Timișul, conform acestor date, se situa în 2015 la un nivel al PIB-ului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare echivalent cu 75,2% din media UE.

    RăspundețiȘtergere