Datele Eurostat ne arată că, în 2016, România a exportat servicii IT&C în valoare de 3,28 miliarde de euro. Importurile de IT&C s-au ridicat la valoarea de 1,36 miliarde de euro. Rezultă, așadar, o balanță pozitivă de 1,91 miliarde euro.
Anul trecut, în primele trei trimestre, balanța serviciilor IT&C a fost mai mică decât în primele trei trimestre din 2016 (1,43 față 1,44 mld. euro), pentru că importurile au crescut mai mult decât exporturile (+ 57% față de + 22%).
Cea mai mare pondere în comerțul serviciilor de IT&C o au serviciile software. În 2016, România a exportat servicii software în valoare de 2,16 miliarde de euro și a avut importuri în valoare de 736 milioane de euro, rezultând o balanță pozitivă de 1,43 miliarde de euro (vei tabelul din imagine). Așadar, 75% din rezultatul pozitiv al balanței serviciilor IT&C se datorează serviciilor software.
Anul trecut, în primele trei trimestre, exporturile de servicii software au depășit 2 miliarde de euro, cu 28% mai mult decât în aceeași perioadă din 2016. Totuși, datele Eurostat pentru primele nouă luni ale anului trecut ne arată o creștere accelerată, de 78%, a importurilor de servicii software față de aceeași perioadă din 2016 (de la 467 mil. euro la 830 mil. euro). Balanța serviciilor software în primele trei trimestre din 2017 a ajuns la 1,17 miliarde de euro, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă din anul anterior.
Unde își exportă România serviciile software?
Datele complete privind exporturile, importurile și balanța serviciilor software la nivel de state se opresc în 2016.
Așa cum am spus, în 2016, România a avut exporturi de software în valoare de 2,16 miliarde de euro. Uniunea Europeană e principala piață de desfacere a serviciilor software produse în centrele IT din țară (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov - vezi aici cifrele de afaceri și efectivele de angajați ale companiilor din sectorul IT&C de la nivel de județe în 2016). În 2016, exporturile de servicii software în UE au ajuns la 1,33 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine).
La nivel de state, cele mai mari valori ale exporturilor de software realizate de România s-au înregistrat în Germania (486 mil. euro), SUA (456 mil. euro), Marea Britanie (242 mil. euro), Franța (167 mil. euro), Olanda (145 mil. euro) și Elveția (121 mil. euro - vezi tabelul din imagine).
Tot UE e principalul partener al României în privința importurilor de software în 2016, aproape 85% din totalul importurilor de acest gen de servicii au ca sursă spațiul comunitar (625 din 736 mil. euro).
La nivel de state, cele mai mari importuri de servicii software realizate de România au provenit din Germania (179 mil. euro), Franța (72 mil. euro), Austria (65 mil. euro), Marea Britanie (55 mil. euro), Belgia (43 mil. euro) și SUA (43 mil euro - vezi tabelul din imagine).
Cele mai mari valori ale balanței serviciilor software în 2016 la nivel de state le-am înregistrat din relațiile comerciale cu SUA (413 mil. euro), Germania (307 mil. euro), Marea Britanie (188 mil. euro), Olanda (108 mil. euro) și Elveția (101 mil. euro).
Interesant e faptul că, din relațiile cu statele ex-comuniste, România iese în pierdere în cazul a opt state, înregistrând o balanță negativă de pe urma exporturilor și importurilor de servicii software (vezi tabelul din imagine). Doar din schimburile cu Lituania și Estonia ieșim în câștig, dar sumele sunt infime.
Creșterea importurilor de servicii IT&C și, implicit, de software într-un ritm mai mare decât exporturile ne arată o încetinire a producției sectorului și o creștere a consumului intern de acest gen de servicii. E posibil ca anul 2017 să fie mai slab decât 2016 în privința rezultatului balanței de servicii IT&C, dacă ținem cont de rezultatele la 9 luni. Nu e și cazul balanței serviciilor software, care, cel mai probabil, a atins în 2017 un nivel mai ridicat decât în 2016. Totuși, dată fiind evoluția importurilor de software din primele trei trimestre din 2017, e posibil să asistăm anul acesta la un rezultat al balanței în scădere față de 2017.
Anul trecut, în primele trei trimestre, balanța serviciilor IT&C a fost mai mică decât în primele trei trimestre din 2016 (1,43 față 1,44 mld. euro), pentru că importurile au crescut mai mult decât exporturile (+ 57% față de + 22%).
Cea mai mare pondere în comerțul serviciilor de IT&C o au serviciile software. În 2016, România a exportat servicii software în valoare de 2,16 miliarde de euro și a avut importuri în valoare de 736 milioane de euro, rezultând o balanță pozitivă de 1,43 miliarde de euro (vei tabelul din imagine). Așadar, 75% din rezultatul pozitiv al balanței serviciilor IT&C se datorează serviciilor software.
Anul trecut, în primele trei trimestre, exporturile de servicii software au depășit 2 miliarde de euro, cu 28% mai mult decât în aceeași perioadă din 2016. Totuși, datele Eurostat pentru primele nouă luni ale anului trecut ne arată o creștere accelerată, de 78%, a importurilor de servicii software față de aceeași perioadă din 2016 (de la 467 mil. euro la 830 mil. euro). Balanța serviciilor software în primele trei trimestre din 2017 a ajuns la 1,17 miliarde de euro, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă din anul anterior.
Unde își exportă România serviciile software?
Datele complete privind exporturile, importurile și balanța serviciilor software la nivel de state se opresc în 2016.
Așa cum am spus, în 2016, România a avut exporturi de software în valoare de 2,16 miliarde de euro. Uniunea Europeană e principala piață de desfacere a serviciilor software produse în centrele IT din țară (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov - vezi aici cifrele de afaceri și efectivele de angajați ale companiilor din sectorul IT&C de la nivel de județe în 2016). În 2016, exporturile de servicii software în UE au ajuns la 1,33 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine).
La nivel de state, cele mai mari valori ale exporturilor de software realizate de România s-au înregistrat în Germania (486 mil. euro), SUA (456 mil. euro), Marea Britanie (242 mil. euro), Franța (167 mil. euro), Olanda (145 mil. euro) și Elveția (121 mil. euro - vezi tabelul din imagine).
Tot UE e principalul partener al României în privința importurilor de software în 2016, aproape 85% din totalul importurilor de acest gen de servicii au ca sursă spațiul comunitar (625 din 736 mil. euro).
La nivel de state, cele mai mari importuri de servicii software realizate de România au provenit din Germania (179 mil. euro), Franța (72 mil. euro), Austria (65 mil. euro), Marea Britanie (55 mil. euro), Belgia (43 mil. euro) și SUA (43 mil euro - vezi tabelul din imagine).
Cele mai mari valori ale balanței serviciilor software în 2016 la nivel de state le-am înregistrat din relațiile comerciale cu SUA (413 mil. euro), Germania (307 mil. euro), Marea Britanie (188 mil. euro), Olanda (108 mil. euro) și Elveția (101 mil. euro).
Interesant e faptul că, din relațiile cu statele ex-comuniste, România iese în pierdere în cazul a opt state, înregistrând o balanță negativă de pe urma exporturilor și importurilor de servicii software (vezi tabelul din imagine). Doar din schimburile cu Lituania și Estonia ieșim în câștig, dar sumele sunt infime.
Creșterea importurilor de servicii IT&C și, implicit, de software într-un ritm mai mare decât exporturile ne arată o încetinire a producției sectorului și o creștere a consumului intern de acest gen de servicii. E posibil ca anul 2017 să fie mai slab decât 2016 în privința rezultatului balanței de servicii IT&C, dacă ținem cont de rezultatele la 9 luni. Nu e și cazul balanței serviciilor software, care, cel mai probabil, a atins în 2017 un nivel mai ridicat decât în 2016. Totuși, dată fiind evoluția importurilor de software din primele trei trimestre din 2017, e posibil să asistăm anul acesta la un rezultat al balanței în scădere față de 2017.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu