Social Icons

duminică, 31 iulie 2016

Topurile județelor după tăierile de păduri și după reîmpăduriri

 În ce județe s-a exploatat cea mai multă masă lemnoasă anul trecut
   României îi cresc statistic pădurile de la an la an precum Făt-Frumos. Față de 2011, suprafața totală pădurilor era, la finalul anului trecut, mai mare cu 34 de mii de hectare, conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (vezi aici analiza INS).
Analiza INS-ului se bazează pe datele transmise de Romsilva și alte instituții ce desfășoară activități în domeniul silvic. Deci, dacă ne îndoim de ritmul de creștere a lui Făt-Frumos, putem da vina în primul rând pe sursa datelor.

   La finalul anului trecut, fondul forestier al României era de 6,555 milioane de hectare, în creștere față de anul anterior cu 10 mii de ha. Pădurile aveau o suprafață totală de 6,399 milioane de hectare (cu 12 mii de ha în plus față de finalul lui 2014). 12 mii de ha înseamnă 120 de kilometri pătrați, adică ceva mai mult de jumătate din suprafața Bucureștiului. 

Topurile județelor după tăierile de păduri și după reîmpăduriri   De ce trebuie să ne îndoim de datele transmise INS-ului de instituțiile din domeniu silvic?

   Din aceeași analiză a INS-ului, aflăm că volumul total de masă lemnoasă recoltat anul trecut a fost de 18,13 milioane de metri cubi (vezi datele din imaginea 2). În total, acest volum de masă lemnoasă a fost recoltat de pe 98,45 de mii de hectare, pe diverse tipuri de tăieri. 4,9 mii de hectare au reprezentat tăierile rase. Analiza ne mai spune că, anul trecut, totalul regenerărilor (naturale și artificiale) a fost de 28,75 mii de hectare. 
   Cifra suprafețelor totale de pe care s-a recoltat lemn și cea a regenerărilor nu variază mult de la an la an, dar vedem că suprafața pădurilor e în creștere, deși regenerarea e de trei ori mai mică. Explicația e că densitatea arborilor e mai mică de la an la an. Nu știu dacă e corect ca să numești pădure un o suprafață defrișată cât un teren de fotbal între doi copaci rămași încă în picioare, dar detalii de genul acesta nu prea interesează pe nimeni din instituțiile silvice. Fără o situație clară a densității arboretului, raportarea la suprafețe mereu în creștere permite în continuare exploatarea masivă pădurilor.

   În ce județe s-a exploatat cea mai multă masă lemnoasă anul trecut?

  Suceava e județul cu cea mai mare suprafață de fond forestier (437,5 mii ha) și tot el conduce în topul volumului de masă lemnoasă recoltat anul trecut (2,18 milioane metri cubi - vezi tabelele din imaginea 2). Deci, deși deține 6,6% din suprafața fondului forestier național, în Suceava s-a exploatat 12% din volumul de masă lemnoasă de la nivel național.
   Neamțul, cu o suprafață a fondului forestier de 261,7 mii ha (3,9% din fondul forestier național) a avut un volum de masă lemnoasă exploatat de 1,19 milioane de metri cubi (6,5% din totalul volumului de masă lemnoasă exploatat în România - vezi datele din imaginea 2).
   Harghita e pe locul trei în topul volumului de masă lemnoasă exploatat anul trecut, cu 1,04 milioane de metri cubi (5,7% din totalul masei exploatată anul trecut la nivel național). Și în cazul acestui județ, procentul volumului de masă lemnoasă exploatat raportat la cel de la nivel național e mai mare decât cel al suprafeței de fond forestier deținut (264,1 mii de ha, 4% din totalul național).
    În cele trei județe s-a exploatat apoape un sfert din volumul de masă lemnoasă de la nivel național, deși ele dețin mai puțin de 15% din fondul forestier național (vezi situația exploatărilor pe județe în tabelul din imaginea 2).

   În ce județe s-au regenerat cele mai mari suprafețe de păduri anul trecut?

   Topul suprafețelor de păduri regenerate anul trecut e condus de județul Suceava (3.265 ha). Peste două treimi din aceste regenerări au fost artificiale (vezi tabelul din imaginea 2). Harghita și Caraș-Severin sunt județele ce urmează în topul regenerărilor, cu 1.552 ha, respectiv 1.473 ha. Dacă în cazul Harghitei, regenerările artificiale au reprezentat mai mult de jumătate din suprafața regenerată, în județul Caraș-Severin acest tip de regenerări au reprezentat doar o șesime din totalul regenerărilor.
   Neamț, județul aflat pe locul doi în privința exploatării de masă lemnoasă, e pe locul 15 în privința regenerărilor, cu 779 de ha de pădure regenerată, din care puțin peste o treime au fost regenerări artificiale (vezi situația detaliată pe județe în tabelul din imaginea 2).

    Paradoxul creșterii suprafeței de păduri în condițiile unei exploatări intense și a unei slabe regenerări pare a fi mecanismul ce permite chelirea munților cu acordul autorităților. Dacă ai o suprafață mai mare de păduri, de la an la an, atunci poți exploata mai mult. Nu contează ce văd ochii, adică munți fără păduri, contează ce spune statistica, iar statistica spune că se poate exploata mai mult.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates