Social Icons

miercuri, 16 martie 2016

Putin pune umărul la campania lui Hillary

Opinie: De ce s-a retras putin din Siria
   Tam-nesam, peste noapte, țarul Putin și-a luat jucăriile și-a plecat acasă. Toți cei din jur au rămas cu gura căscată. E ca și cum bătăușul din curtea școlii își face numărul cu o victimă, în timp ce toți ceilalți din jur se uită și comentează, iar, la un moment dat, când părea că va urma punctul culminant, bătăușul se ridică brusc și o ia spre clasă, terifiat de gândul că urmează să dea un test. În urma lui au rămas doar guri căscate de mirare.


   Mulți analiști s-au grăbit să dea vina pe situația finanțelor din Rusia. Situația era dezastroasă și acum două luni, când prețul barilului de petrol căzuse sub 30 de dolari.  Asta nu l-a oprit pe Putin să bombardeze non-stop opoziția lui Bashar al-Assad. Acum, barilul e în apropierea pragului de 40 de dolari, deci, oricum e mai bine decât la 27 de dolari. În tot acest timp, de când a descălecat în Siria, lui Putin nu a părut să-i pese prea mult de economie și chiar dacă îi păsa, nu lăsa să se vadă.

   În șah, dacă joci cu un jucător hârșit, nu extraordinar, dar trecut prin multe partide, vei primi momeli, într-atât cât să-ți trezească pofta de mâncat piese. Astfel, dacă ești începător, pierzi din vedere faptul că scopul e matul și nu gustatul de momeli. Rusia a aplicat  această tactică după anexarea Ucrainei. A anexat Crimeea, iar când au început negocieri la Minsk, a atacat în zona Donbas. După trenarea negocierilor din zona Donbas, a intrat în Siria. În mai puțin de doi ani, Rusia a reușit să pună pe masa negocierilor trei probleme și doar o singură cedare.  Șahul a devenit un joc de alba-neagra. Cele trei conflicte, deci trei capace și o biluță câștigătoare, ascunsă sub unul dintre capace - acestea sunt ingredientele pentru alba-neagra.. Cei ce voiau să negocieze cu Putin mai au o problemă, și anume că, orice capac ar alege din cele trei, biluța câștigătoare e întotdeauna sub capacul cu Siria.

   Americanii au ales să ridice capacul cu Siria. Unii naivi introduc și UE în ecuație, de parcă cineva ar băga în seamă UE. Nu, Obama vrea ca finalul celor două mandate ale sale, în care SUA a dispărut din peisajul marilor jucători la masa Lumii, să salveze ceva din aparențe și, dacă se poate, s-o ajute cumva pe Hillary în cursa cu Trump. Culmea e că nici Putin nu vrea ca pe viitor să discute cu Trump. Cu Hillary e mai ușor de negociat, mai ales după ce ai ajuns la un compromis încă înainte de alegeri.

   Putin a acceptat compromisiul într-o manieră neobișnuită. Dacă ar fi procedat în stilul propriu, acela de tragere de timp, și exasperare a parterilor de discuții, n-ar fi părut că le face lui Hillary și Obama o favoare. De partea cealaltă, Hillary și Obama nu pot să-și asume mare lucru, pentru că nu vor să dea impresia c-au pecetluit soarta Ucrainei, aceea de a deveni o Transnistrie mai mare. E interesant de văzut dacă în următoarele luni trupele americane vor lua locul celor rusești în zonă. Dacă da, atunci rolul bătăușului asumat de Obama e tardiv și seamănă la indigo cu cel asumat pe final de mandat de Bill Clinton în conflictul din Kosovo.

   În tot acest peisaj, problematica ucraineană a dispărut complet. Pe la Kiev n-a mai dat niciun lider marcant european de aproape un an. Unde sunt baba senilă a Brandenburgului și fanfaronul de la Elysee? Acum un an și jumătate se făceau luntre-punte între Putin și Ucraina. Acum tac. Așa se comportă probabil niște lideri autentici. Înțelegeți acum de ce nimeni nu discută cu UE pe bune, nici măcar unul ca Erdogan?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates