Gâsca cu ouă de aur - Petrom - chiar a dat un rateu, pe IFRS

   Anul trecut scriam despre OMV Petrom că pare să înceapă să dea rateuri, de vreme ce profitul net se dusese în cap față de anul anterior (vezi aici). Anul ce s-a încheiat, rateul a venit, pe IFRS însă (vezi tabelul din imagine). 

   

   De ce e important să precizăm că rateul e pe IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară)?

   Cele 690 milioane de lei (155 milioane de euro), cât reprezintă pierderea netă pe anul trecut a OMV Petrom, au provenit de pe segmentele de exploatare și producție (Upstream) și anume, din deprecierea unor active, mai exact, la reevaluarea unor active, valoarea acestora a scăzut. A scăzut prețul barilului de petrol, s-au depreciat activele și, aici e important, activele depreciate s-au trecut pe cheltuieli, iar cheltuielile mai mari au dus, în final, la pierdere. Așa e în sistemul IFRS. În sistemul românesc (RAS) așa ceva nu se poate. Adică, dacă situațiile financiare ar fi în RAS, în acestea, OMV Petrom a încheiat anul 2015 cu profit.

   Ca să mă fac înțeles, OMV Petrom nu și-a luat vreo smetie de la piață. Nu, în ciuda scăderilor din toată lumea a prețului carburanților, și mult prea puțin la noi, vânzările nu au scăzut decât cu mai puțin de 16% (vezi tabelul din imagine), iar pe partea de marketing și rafinare (Downstream) s-a înregistrat profit. Pierderea n-a survenit nici de pe urma influenței unui baril de petrol mai ieftin asupra producției de petrol (segmentul Upstream). Chiar și cu un preț mic al barilului, activitatea de producție nu a înregistrat pierdere. Dar același preț scăzut al barilului a condus la o reevaluare a rezevelor de petrol. Evident că, la un preț mai mic a barilului, și rezervele totale de petrol ale companiei vor avea o valoare mai mică. Și uite așa, prin reevaluarea rezervelor de petrol, ce a condus la o depreciere a activelor (de 2,7 miliarde lei), care, la rândul ei, a fost trecută în contul de cheltuieli, conform IFRS, a rezultat, la final, o pierdere. Dacă raportarea s-ar fi făcut conform sistemului român de contabilitate (RAS), atunci deprecierea n-ar fi putut fi transformată în cheltuială și, implicit, n-ar fi condus la o pierdere, ci la profit. Și în 2014, compania a avut deprecieri de active, dar în valoare mai mică, iar rezultatul net a rămas pozitiv.

   Din 2013, Ministerul de Finanțe le impune  companiilor listate la bursă să-și țină contabilitatea în IFRS, anterior au fost obligate și băncile, dar profitul și impozitul pe profit, precum și tratările unor cheltuieli, cum e în cazul de față, se calculează după normele românești. Adică pe stat nu-l doare capul în ce sitem îți ții tu contabilitatea, dar la profit faci „beee!” ca Miorița. Deci, deși OMV Petrom e pe pierdere în IFRS, el plătește impozit pe profit statului, dar, după cum a anunțat managementul companiei, nu va mai plăti dividende acționarilor. Care va să zică, statul și-a luat impozit pe profit, dar va rămâne cu buza umflată când e vorba de dividende, pentru că statul e și acționar (20,6% din acțiuni, conform ultimei actualizări de pe site-ul OMV Petrom).

   

  Peste câțiva ani, la OMV Petrom vor mai rămâne sub 10 mii de angajați, iar limba oficială va fi rusa?

   În 2000, Petrom avea 78 de mii de angajați, acum mai are puțin peste 16 mii. De la vânzarea din 2004, numărul angajaților a scăzut de la 50 de mii la 16 mii (vezi tabelul din imagine). Dacă e să ne luăm după ritmul de scădere a angajaților din ultimii 5 ani (- 7 mii de angajați), e probabil ca în următorul cincinal să vorbim de o companie cu mai puțin de 10 mii de angajați. 

   De la privatizare, Petrom a realizat profituri nete cumulate de 5,5 miliarde de euro. Suma e cam de opt ori mai mare decât a primit, efectiv, statul la privatizare pentru pachetul majoritar. A venit și rândul unui an mai prost, chiar dacă e reflectat doar de contabilitatea IFRS, vorba unei filosoafe în viață „poți să ai și eșecuri, poți să ai și succesuri”. 

   Tatonările cu Gazprom, și ce se scapă pe surse, ar trebui să pregătească lumea pentru formarea unei matrioșka ruso-austriacă. Petromul nostru va fi în această matrioșkă ultima figurină, iar Mariana Gheorghe, actualul manager a companiei, nu se prea întrevede în peisaj.