Social Icons

luni, 16 noiembrie 2015

Ce regiuni au înregistrat o creștere a sărăciei după aderarea la UE

Ce loc ocupă România și regiunile ei în topul sărăciei din UE
   În România e nevoie de un raportor ONU ca să ne spună că avem o rată a riscului de sărăcie și a excluziunii sociale extrem de ridicată. De fapt, suntem pe primul loc în Europa în ceea ce privește procentul din populație în risc de sărăcie sau excuziune socială, cu un procent de 40,2% în 2014.
Vecinii noștri bulgari stau mai bine, procentul lor fiind de 40,1% (vezi tabelul din imagine), conform statisticilor Eurostat. Cine intră în cadrul acestui indicator? În rata persoanelor aflate în risc de sărăcie sau exluziune socială intră procentul din populație ce au venituri disponibile sub pragul de sărăcie, sunt într-o stare de deprivare materială severă și trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

   Cum se împarte sărăcia pe regiuni?

   Din cele opt regiuni statistice ale României, în 2014, patru regiuni se situau desupra mediei naționale a ratei riscului de sărăcie (vezi harta din imagine). Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială era în regiunea de Sud-Est, de 52,9%. Sud-Estul României depășește regiunea de Nord - Est, considerată a fi cea mai săracă. E îngrijorătoare realitatea că, rata riscului de sărăcie din acestă regiune a crescut față de anul aderării la UE. În 2007, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială, în regiunea de Sud-Est, era de 51%, pentru ca, anul trecut, să ajungă la 52,9%. În aceeași situație cu regiunea de Sud-Est e, culmea!, regiunea de Vest - regiune considerată a fi vedeta economiei românești după capitală. În regiunea de Vest, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut de la 34,2% în anul aderării la UE, la 40,1% în 2014.
   Într-un articol de săptămâna trecută, arătam că cel mai mult de pierdut în bătălia economică dintre județele bogate și restul au județele mediu dezvoltate și nu cele slab dezvoltate. Iată că polarizarea accentuată are loc și la nivel de structură socială, în cadrul unor regiuni considerate a fi bogate, cum e cazul regiunii de Vest.
   Cea mai mare reducere a ratei riscului de sărăcie a avut loc în regiunea de Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov. Dacă, în regiunea Sud-Vest Oltenia, între 2007 și 2014 s-a înregistrat cea mai mare scădere a ratei, calculată în puncte procentuale, de - 12,7 puncte (de la 55,4% la 42,7% - vezi tabelul din imagine), în regiunea București - Ilfov a avut loc cea mai mare reducere procentuală, de 27% ( de la 35,1% în 2007, la 25,7% în 2014). La nivel național, din 2007 până în 2014, rata riscului de sărăcie s-a redus cu 5,7 puncte procentuale (de la 45,9% în 2007, la 40,2% în 2014). La o reducere de sub un punct procentual pe an, vom avea nevoie de aproape 22 de ani ca să ajungem media UE, de 24,4% rată a riscullui de sărăcie.

   Cum stau regiunile României față de regiunile din UE în privința ratei riscului de sărăcie?

   România are 5 regiuni cu o rată de peste 40% a riscului de sărăcie sau excluziune socială. Media de la nivel național, de 40,2%, ne situează pe primul loc în UE (vezi tabelul din imagine), media fiind de 24,4%. În afară de noi, conform statisticii Eurostat, încă patru țări din UE aveau regiuni cu rate ale riscului de sărăcie de peste 40% în 2014. Vecinii de la sud, bulgarii, aveau cinci regiuni cu o rată a riscului de sărăcie mai mare de 40%, dar niciuna nu depășea 50%, cum e cazul regiunii noastre de Sud-Est (52,9%). Grecii aveau patru regiuni, componente ale macroregiunii Grecia Centrală, ce depășeau o rată a riscului de sărăcie de 40%. Spania avea trei regiuni cu o rată mai mare de 40%. Ultima țară, Italia, avea șase regiuni cu o rată a riscului de sărăcie mai mare de 40%, între care două (Isole și Sicilia) depășeau procentul de 50%. Tragem linie și vedem că regiunea noastră de Sud-Est e pe al doilea loc din UE, în privința ratei riscului de sărăcie, după Sicilia, a cărei rată e de 55,8%. Dacă introducem în ecuație și regiunea de Nord-Est, a cărei rată e de 48,7%, atunci România se poate lăuda că are două din primele cinci regiuni ale UE după rata riscului de sărăcie (celelalte trei sunt din Italia).

   Înainte de a ne lăuda cu cea mai mare creștere economică din Europa, cred că ar fi bine să observăm și cum stăm în privința ratei riscului de  sărăcie. Ar trebui să luăm exemplu de la bugari, care nu se laudă cu creșteri spectaculoase economice, dar, de la momentul aderării la UE, au reușit să reducă rata riscului de sărăcie cu o treime (de la 60,7% în 2007, la 40,1% în 2014). Noi am reușit o reducere de doar 12,4% (de la 45,9% în 2007, la 40,2% în 2014). 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates