Ce bugete au avut guvernele în ultimul secol

   De la Ferdinand I și până în prezent, guvernele Vechiului Regat, ale României Mari și ale României actuale au dispus de bugete ale căror venituri au urmat un trend crescător, cu unele sincope cauzate de cele două războaie mondiale și tranziția de după `90. Datele BNR și INS referitoare la inflație se opresc în anul 1970.

În ultimul secol, România a trecut prin patru reforme ale monedei, iar denominările ce au avut loc nu au urmărit de fiecare dată niște criterii clar definite. Din acest motiv, am ales transformarea sumelor în dolari, la cursul oficial din anii la care facem referire, și actualizarea lor cu inflația cumulată a dolarului, pentru a avea o comparație cu prezentul.

   Când aveau guvernele mai mulți bani, în Vechiul Regat sau în România Mare?

   În 1915, guvernul României era condus de Ion I. C. Brătianu, aflat la al treilea mandat ca prim-ministru. Vechiul Regat număra o populație de aproape 7,9 milioane de locuitori. Veniturile încasate la bugetul de stat din 1915 au fost de 567,8 mil. lei (conform lucrării Evoluția Economică a României. Cercetări statistico - istorice 1859 - 1947, Victor Axenciuc, Ed. Academiei Române, București, 2000). Aceasta însemna, la cursul oficial de la sfârșitul anului 1915, circa 108,8 milioane de dolari (vezi tabelul din imagine). Dacă aplicăm devalorizarea dolarului din 1915 până în 2015, rezultă că veniturile ar fi echivalente, în prezent, cu 2,56 mld. dolari.

   Un deceniu mai târziu, în 1925, guvernul României Mari era condus de același Ion I. C. Brătianu, aflat la al șaselea mandat de prim-ministru. Conducea o țară mai mare, cu o populație dublă (în 1925, populația era estimată la 16,9 mil. de locuitori), dar cu venituri la bugetul de stat mai mici, dacă le raportăm la devalorizarea dolarului. Deși, la cursul de schimb, veniturile bugetului calculate în dolari erau în 1925 mai mari decât cele din 1915 (163,1 mil. dolari față de 108,8 mil. dolari - vezi tabelul din imagine), când le aducem la același numitor, aplicând inflația cumulată a dolarului până în 2015, aceste venituri ar echivala cu 2,22 mdl. de dolari. După un deceniu, România era o țară mai mare, dar cu un buget mai sărac.

   La distanță de un deceniu, în 1935, în timpul guvernului condus de Gheorghe Tătărăscu, veniturile la bugetul de stat atingeau valoarea de 206,3 mil. lei (echivalent, în 2015, cu 3,58 mld. dolari). Veniturile crescuseră față de 1925 și 1915, dar și populația trecea de 19 mil. de locuitori. Deci, față de perioada antebelică, veniturile pe locuitor de la buget erau proporțional mai mici. Așadar, mitul bunăstării interbelice e demolat de realitatea cifrelor, cel puțin prin prisma celor aferente veniturilor bugetare.

   Comunism vs. interbelic, cine câștigă?

   Conform Anuarului Statistic al Repulicii Populare România din 1959, veniturile la bugetul de stat aferente anului 1955 totalizau 44,49 mld. lei (vezi tabelul din imagine). Guvernul, pe parcursul anului 1955, a fost condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica. România era o țară mai mică, cu 17,3 mil. locuitori. După stabilizarea monedei din 1952, cursul dolarului a fost stabilit la 6 lei. Conform lucrării „Inflația în România - Modelarea fenomenului Inflaționist”, coord: Mircea Ciumara, Constantin Ciutacu, pe lângă cursul fix, de 6 lei, statul plătea o primă de 100%, ducând cursul real la 12 lei în 1955. Un deceniu mai târziu, prima era de 200%, deci, cursul real era de 18 lei pentru un dolar. Calculând veniturile bugetului la cursul de schimb real, rezultă o sumă de 3,97 mld. dolari, ceea ce echivalează cu 35,27 mld. dolari în 2015. Suma e mult mai mare decât cele înregistrate în perioada interbelică și în 1945.

   Un deceniu mai târziu, în guvernul condus de Ion Gheorghe Maurer, veniturile la buget ajunseseră la 5,4 mld. dolari, echivalent în 2015 a 40,7 mld. dolari. Suma a crescut în 1975 la 52 mld. dolari la valoarea anului 2015. Acesta este vârful atins de veniturile la buget. În anii `80, deși sumele au fost mai mari la cursul de schimb oficial, inflația mai mare a dolarului a dus la valori comparabile mai mici în 2015.

   În toată perioada comunistă, sumele  în dolari aferente veniturilor la buget au fost mai mari decât în perioada interbelică, atât în valori comparabile cu cele din anul 2015, cât și în valori nominale, la cursul de schimb din anii respectivi.

   Comunism vs. capitalism, cine câștigă?

   Anii `90 corespund unui dezastru în finanțele publice. Inflația accelerată din acest deceniu a dus la un haos, materializat într-o colectare a veniturilor mult sub cea din perioada comunismului. În 1995, deși PIB-ul era de 37,6 mld. USD, veniturile la buget erau de 6,3 mld. USD, adică sub 18 % grad de colectare. În anii `80, gradul de colectare era cuprins între 30% și chiar peste 40% din PIB. România era în colaps, iar Văcăroiu gestiona dezastrul de aproape trei ani, fără schimbări semnificative.

   Un deceniu mai târziu, în 2005, veniturile bugetului se apropiau ca valori comparabile de cele din 1985. După două decenii, ne apropiam de locul de pe marginea prăpastiei, de unde am căzut.

   Astăzi, veniturile în dolari sunt de aproape 59 mld. dolari, dacă se menține trendul existent până în luna septembrie a anului curent. Suntem peste anii comunismului, dar, ca să ajungem aici, ne-au trebuit peste trei decenii de orbecăire în întunericul tranziției.

   În ultimul secol, de la Fredinand la Iohannis sau, dacă vreți, de la Ion I. C. Brătianu  la Ponta și Cioloș (de la Brătianu la Ponta - Mamă, cum sună asta!), veniturile în valori comparabile la bugetul de stat al României au crescut de 23 de ori. În valori comparabile, interbelicul e inferior antebelicului și comunismului, iar comunismul e superior tranziției anilor `90 și inferior capitalismului actual.

   Cârcotașii ar spune că bugetul de stat e mai puțin cuprinzător decât PIB-ul. Da, dar, chiar și așa, acesta ne oferă o imagine elocventă asupra dezvoltării unei perioade și a resurselor de care dispuneau guvernele din perioade diferite.