Social Icons

marți, 10 noiembrie 2015

Cât se poate fura, teoretic, anual, de la buget

La cât se ridică, anual, sumele sifonate prin zeciuială de la buget
   În România defilărilor cu cătușe, zeciuiala apare tot mai des în declarațiile din dosarele întocmite de DNA. Când vine vorba de sumele suspectate a fi furate  anual de la buget, cifrele merg de la ordinul zecilor de milioane de euro, la miliarde de euro.
Anul trecut, bugetul centralizat, în care intră bugetul de stat, bugetele administrațiilor locale, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de sănătate și bugetele altor instituții, a înregistrat cheltuieli totale de 226 mld. lei (circa 51 de mld. euro). Deci, totalul banilor aflați pe mâna miniștrilor, primarilor, șefilor de la autostrăzi, etc. a fost de 51 mld. euro. Anul acesta, în primele nouă luni, totalul cheltuielilor bugetului centralizat a fost de 168,5 mld. lei (circa 38 mld. euro - vezi datele din imagine).

   Cât se poate fura teoretic din bugetul centralizat?

   Sursele din buget pentru accesarea zeciuielii sunt cheltuielile cu bunurile și serviciile și cheltuielile de capital. În cheltuielile cu bunurile și serviciile intră toate contractele derulate de administrația publică si celelalte instituții pentru a achiziționa bunuri și servicii pe parcursul anului, necesare pentru a-și desfășura activitatea. Anul trecut, cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 39,6 mld. lei (8,9 mld. euro). Deși la prima vedere zeciuiala ar fi de aproape 900 mil. euro, în realitate e mai mică, din cauză că unele achiziții de bunuri și servicii nu pot fi zeciuite. Este cazul utilităților, a curentului electric, etc. Deci, putem estima o zeciuială în cazul cheltuielilor cu bunurile și serviciile de 500 - 600 mil. euro pe anul trecut.
   Cealaltă sursă de zeciuială e reprezentată de cheltuielile de capital, aici intrând investițiile. Zeciuiala în cazul investițiilor se aplică integral, deci, la un cuantum al cheltuielilor de capital din 2014 de 17,14 mld. lei (3,9 mld. euro - vezi datele din imagine), zeciuiala se ridică la aproape 400 mil. euro. Tot anul trecut, din bugetul centralizat, zeciuiala se ridică la 1 mld. euro. Pe primele nouă luni, din cauza cheltuielilor de capital mai reduse, zeciuiala aplicată la bugetul centralizat se ridică la 550 - 600 mil. euro. Ea poate crește dacă procentul de șpagă percepută e mai mare decât mult discutata zeciuială. Suma poate părea mică, dar, teoretic, la atât se ridică zeciuiala aplicată la cheltuielile ce reprezintă sursele principale de corupție (cheltuielile de bunuri și servicii și cele de capital).

   Unde se fură mai mult, la centru sau în teritoriu?

   Surprinzător, sumele cele mai mari alocate bunurilor și serviciilor și investițiilor (cheltuielilor de capital) sunt cuprinse în bugetele administrațiilor locale și nu la nivel central (vezi datele din imagine). Sumele alocate cheltuielilor cu bunurile și serviciile sunt de trei ori mai mari la nivelul administrațiilor locale decât cele rămase la bugetul de stat. Ele sunt afectate de transferuri către alte bugete, cum ar fi cel de șomaj și asigurări de sănătate, dar zeciuiala contractelor aferente e mai mare în teritoriu decât la centru. Estimăm, așadar, că la centru rămân cam 200 mil. euro, iar în teritoriu se împart vreo 400 mil. euro, dacă ne ghidăm după cifrele din 2014. Zeciuiala din investiții urmează aceeași regulă. Deci, la centru, ajunge teoretic o treime din zeciuială, față de două treimi, cât ajunge în teritoriu. Dacă includem în ecuație și instituțiile cu bugete separate cum e CNADNR-ul, atunci procentul centrului mai poate crește puțin, dar nu poate depăși 40% din zeciuiala totală aplicată la bugetul centralizat.

   Dacă, de la buget, anual, dispar prin zeciuială circa 1 mld. de euro, la fiecare ciclu electoral România pierde, prin zeciuială, circa 4 mld. euro. Sumele pot fi mai mari dacă procentul de șpagă perceput e mai mare, dar acestea sunt abateri de la regulă. Spolierea bugetului, totuși, nu e singura sursă de corupție. Retrocedările abuzive, privatizările și vânzările de active ce aparțin statului vin în completarea tabloului surselor de corupție. În aceste cazuri, zeciuiala nu e regulă, iar procentele de șpagă se negociază de la caz la caz.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates