Topul celor mai bogate universități din România

   Anul trecut, veniturile încasate de cele mai bogate 10 instituții de învatamânt superior din România au totalizat 2,689 miliarde de lei. Veniturile disponibile totale ale acestor instituții, ce includ și sumele reportate din anii anteriori, au fost de 3,639 miliarde de lei (vezi tabelul din imagine). 

   Vorbim de o sumă mai mare decât bugetul Primăriei Municipiului București (primăria generală), care, în același an 2015, a avut venituri totale de 3,595 miliarde de lei (vezi aici situația detaliată a veniturilor primăriilor din țară în 2015). Cheltuielile totale ale celor mai bogate universități din România s-au ridicat la 2,617 miliarde de lei. 

   Dacă învățamântul e subfinanțat, și e, dacă ne uităm pe situația cheltuielilor alocate pentru educație în statele membre UE (vezi aici), universitățile mari nu se pot plânge de lipsă de resurse. Cele 10 universități ce alcătuiesc topul (vezi tabelul din imagine) au rămas la final de an cu o sumă totală necheltuită de 1,021 miliarde de lei (diferența rezultată dintre veniturile totale disponibile și cheltuielile totale).

   Care sunt cele mai bogate universități din țară?

   Din situațiile financiare publicate de fiecare universitate în parte, a rezultat că, de departe, cea mai bogată instituție de învățământ superior din România e Politehnica București. Din datele publicate până la momentul actual (bugetul inițial și contul de rezultat patrimonial) a rezultat că, pe parcursul anului trecut, veniturile totale au fost de 579 de milioane de lei, iar soldul din anul anterior s-a ridicat la 373 milioane de lei. Disponibilul total al instituției s-a ridicat la 952 milioane lei, din care s-au cheltuit efectiv 397 milioane lei.

   Se constată mari abateri de la bugetul inițial, care prevedea venituri de 477 milioane de lei și tot atâtea cheltuieli. Situația Politehnicii București e fericită, pentru că încasările au depășit estimările inițiale, dar în cazul altor universități, încasările preconizate sunt mult prea optimiste față de sumele efective.

   Situația abaterilor mari între bugetele inițiale și execuțiile finale se întâlnește în cazul tuturor universităților, semn că există o doză mare de optimism, dar mai degrabă, amatorism, în construcția bugetelor.

   A doua instituție de învațamânt superior din topul celor mai bogate universități e Universitatea București, cu venituri încasate 262 milioane lei și un total disponibil de aproape 390 milioane lei, din care a cheltuit 274 milioane de lei (vezi tabelul din imagine).

   Podiumul e completat tot de o universitate din capitală, și anume Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Anul trecut, a avut venituri încasate de 222 milioane de lei, iar soldul de la începutul anului s-a ridicat la 140 milioane de lei, ceea ce a dus la un disponibil de 362 milioane de lei.

   Topul după sumele încasate pe parcursul anului o situează pe locul doi, după Politehnica București, pe Universitatea Babeș - Bolyai Cluj - Napoca, cu încasări efective de 341 milioane de lei (vezi tabelul din imagine). Bugetul inițial prevedea încasări de 423 milioane de lei, dar cum de obicei, optimismul domină bugetul inițial, la final de an s-a încasat cu 82 de milioane de lei mai puțin.

   România alocă educației 3% din PIB, conform datelor Eurostat din 2014. Procentul alocat e cel mai mic din UE (media UE e de 4,9% din PIB - vezi aici situația pe state), dar, în același timp, și procentul de colectare a veniturilor la buget e cel mai mic din UE. Vedem că marile universități din țară nu duc lipsă de resurse. Problema mare care se întrevede e că peste trei ani, generațiile de după anul 2000, mult mai puțin numeroase, vor ajunge la vârsta studenției. E de așteptat să se producă o diminuare semnificativă a resurselor universităților.