Social Icons

joi, 9 iunie 2016

De ce nu e fezabil transportul în comun gratis în București

Ce costuri implică transportul în comun gratuit din București
   Proaspătul primar ales al primăriei generale a capitalei, dna Gabriela Firea, nu realizează că nu mai este în campanie. Altfel, nu se explică promisiunea făcută bucureștenilor post-campanie, că vor avea transport în comun gratuit, nu cu metroul (acesta ținând de Ministerul Transporturilor), ci cu RATB-ul. 
   Unii s-au grăbit să o contrazică, ținând prelegeri din nu știu ce studii americane, referitoare la transportul în comun gratuit din marile orașe. 

    Ok, deci ce treabă au americanii cu RATB-ul nostru? Pute undeva în America la fel ca-n tramvaiul 14? În București, conform datelor statistice ale RATB, sunt 483 de tramvaie, deci, dacă scoatem cam 20% din tramvaie care sunt mai noi și mai curate, tot ne rămân încă 400 ca tramvaiul 14. De asta zic că studiile yankeilor nu fac două părale în situația de față. Dacă ar fi știut ei ce tramvaie avem, le importau pe post de armament chimic. Nicio țară din Orientul Mijlociu n-ar mai fi mișcat în front.
  
   Lăsând gluma la o parte, s-o luăm metodic, explicând de ce nu e fezabil transportul în comun gratuit

   De pe site-ul primăriei generale (www.pmb.ro), luăm execuțiile bugetare pe ultimii ani. Vedem că, la început de an, Primăria Municipiului București își propunea venituri de peste 4,1 miliarde de lei și cheltuieli pe măsură (vezi aici și aici). Pe parcursul anului și-a ajustat așteptările, încasând, la final, vreo 3,59 miliarde de lei și cheltuind efectiv circa 3,37 miliarde
   Cam așa se întâmplă în fiecare an, adică la început de an există optimism în privința încasărilor, iar la final se încasează cu vreo 20% mai puțin, și nu numai la București. 
   Deci, între 2012 și 2015, Primăria Municipiului București (primăria generală) a încasat venituri anuale cuprinse între 3,2 miliarde lei, în 2012, și 3,59 miliarde lei, în 2015 (vezi tabelul din imagine). Cheltuielile efective totale au fost cuprinse în ecartul de 3,21 miliarde lei în 2013 și 3,37 miliarde lei anul trecutOk, deci, până aici e clar? 

   Anul trecut, cele mai mari cheltuieli pe părți și capitole ale primăriei generale au fost
  • combustibili și energie (energia termică) - 788 mlioane lei (23% din cheltuielile totale);
  • transporturi - 1.078 milioane lei (32% din cheltuielile totale), din care pentru transportul în comun s-au cheltuit 563 milioane (17% din cheltuielile totale) și restul, de 515 milioane lei (15% din cheltuielile totale), s-au dus pe străzi;
  • cultura, recreerea și religia  - 426 milioane lei (13% din cheltuielile totale);
  • seviciile publice generale - 326 milioane lei (10% din cheltuielile totale - vezi modul de împărțire a cheltuielilor în graficul și tabelul din imagine).

   Deci, pentru transport în comun, primăria generală cheltuie 563 milioane lei, reprezentând circa 17% din totalul cheltuielilor de 3,37 miliarde de lei. Dacă mergem pe site-ul RATB-ului, la raportul anual pe anul trecut (vezi aici), vedem că, din totalul veniturilor, de 815 milioane de lei, circa 310 milioane de lei au fost venituri proprii, și peste 515 milioane de lei au fost subvenții
   Deci, primăria generală a dat direct RATB-ului anul trecut 504 milioane de lei, restul de peste 10 milioane erau rămași din 2014. 
   Primăria Municipiului București a cheltuit anul trecut pe transportul în comun un total de 563 milioane, din care 504 milioane s-au dus pe subvenția RATB-ului. Clar?

   Dacă primăria vrea să dea transport gratuit, atunci va trebui să achite și o parte importantă din veniturile proprii ale RATB-ului. Tot din raportulu RATB, am aflat că încasările din bilete au fost de aproape 178 milioane lei. Deci, pe lângă cei 504 milioane de lei, primăria trebuie să mai adauge circa 178 milioane de lei. Asta ar ridica suma la circa 682 milioane lei, deci circa 20% din cheltuielile totale. Dacă mai punem și nevoia de modernizare și sporire a parcului, pentru că, odată făcut gratuit transportul, va crește și cererea, cheltuielile vor crește și ele. Impactul pe următorii doi-trei ani în cheltuieli ar fi de minim 800 milioane lei anual. Raportat la cheltuielile totale pe anul trecut, înseamnă 24%. Chiar dacă veniturile la buget vor crește, procentul nu va scădea sub 20% din cheltuieli în următorul ciclu electoral. 

    Dacă adunăm aceste cheltuieli, pe cele pentru reparația stăzilor și cele de termoficare, ne rezultă un procent cuprins între 58% - 62% din totalul cheltuielilor la bugetul primăriei

    De unde să tai ca să refaci rețeaua de termoficare? Sau să plătești datoriile RADET? Sau, și aici e și mai important, de unde plătești datoriile RATB? A, ce, nu v-am spus? Da, RATB-ul are datorii de 445 milioane la ANAFOk, deci la cele minim 800 de milioane, cât ar costa anual transportul în comun gratuit, în condițiile actuale, se mai adaugă și datoria RATB ce trebuie plătită. 

   Primăria Municipiului București e cea mai bogată primărie din țară, dar e și cea mai îndatoratăLa finalul anului trecut avea o datorie de 2,54 miliarde lei. Adăugați datoriile RADET de 3,5 miliarde lei, datoriile RATB de 445 milioane lei și reiese că primăria generală trebuie să plătească, pe termen mai lung sau mai scurt, circa 6,5 miliarde de lei

   Cu mai bine de 60% din buget imobilizat pe transport în comun, străzi și energie termică, ca să nu  mai zic de celelalte părți și capitole din cheltuieli, ce nu-ți dau spațiu de manevră, dna Firea va cădea în capcana bugetului bătut în cuie. Bucureștenii vor avea transport gratuit, dar cam atât, pentru că nu vor mai fi bani și de altceva.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates