Social Icons

vineri, 5 februarie 2016

Cu cât contribuiau la PIB-ul României județele pe timpul lui Ceaușescu

Care erau județele fruntașe din economia Republicii Socialiste România în anul 1985
  Despre economia Republicii Socialiste România circulă multe mituri economice, de multe ori nesusținute de date. E drept că nici instituțiile statului nu s-au obosit prea tare să actualizeze și să adapteze indicatorii statistici.
Mulți dintre cei ce s-au ocupat au fost mai înclinați să studieze regimul de oprimare și mai puțin partea economică, iar dacă s-au ocupat de ea, au expediat-o în stereotipuri de genul „industria de fiare vechi”, „ producțiile raportate la hectar umflate”, „plata forțată a datoriei externe”, etc. 
   Regimul de teroare de dinainte de anul 1989 a fost înlocuit de unul de etichetare post-decembristă, prin care, oricine s-ar fi aplecat spre un studiu atent al realizărilor economice ale epocii socialiste, era imediat catalogat fie nostalgic, fie suspect de lipsă de profesionalism, pentru că nu înfierează cu mânie capitalistă regimiul comunist. Totuși, pe ici, pe colo, dacă știi pe unde să cauți, poți găsi date ale indicatorilor economici din anii Epocii de Aur. O sursă importantă sunt Anuarele statistice de dinainte de 1989. O altă sursă o reprezintă Rapoartele BNR din anii `90, în care găsești date statistice, mai ales, din a doua jumătate a anilor `80. O a treia sursă o reprezintă lucrările statistice apărute mai ales după anii `00, când regimul de etichetare post-decembristă s-a mai relaxat.
   Din Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România din 1986 aflăm datele privind numărul mediu de salariați pe județe în anul 1985. Din Raportul BNR al anului 1998 aflăm cât era Produsul intern brut al României în 1985 (817,4 mld. lei sau 47,7 mld. USD, la cursul de schimb comercial practicat de BNR în același an, adică de 17,14 lei pentru un dolar - vezi tabelul din imagine). Institutul Național de Statistică nu ne oferă date despre distribuția PIB-ului pe județe decât din anul 1995, deci la un deceniu distanță. Totuși, dacă ținem cont că între numărul mediu de salariați dintr-un județ și PIB-ul județului există o corelație puternică, directă și de același semn, putem estima statistic, cu un grad de precizie de peste 90%, cum se împărțea pe județe PIB-ul României din anul 1985. De aici, raportându-l la populația județelor din acel an, conform Anuarului Statistic, putem estima la cât se ridica PIB-ul pe locuitor în fiecare județ. Desigur, este vorba despre o estimare, dar ne putem face o idee despre ierarhia pe județe din anul 1985. Estimarea e validată și de evoluția PIB-ului pe județe și a numărului de salariați din 1995 încoace (vezi aici, aici și aici).

   Cum arăta topul județelor după PIB-ul total în 1985?

    Din cele 817,4 miliarde, cât era PIB-ul național în 1985, 112,4 reprezentau aportul Bucureștiului și Ilfovului (la acea vreme erau luate la un loc), conform estimării noastre. În procente, acest aport reprezenta circa 13,75% din economia națională. Cifra este realistă, dacă ținem cont că în 1995, procentul deținut era de 15,11%, în 2005 era de 23,9%, iar anul trecut e estimat la 27,43% (vezi aici). Ponderile Bucureștiului și Ilfovului în economie au crescut treptat după revoluție, pe fondul unor creșteri economice inferioare ale celorlalte județe.
    În topul PIB-ului total de la nivel de județe din 1985, cu valori cuprinse între 35 mld. lei și 24 mld. lei, urmează județele: Prahova, Brașov, Constanța, Timiș, Cluj și Argeș (vezi tabelul din imagine). Un deceniu mai târziu, în 1995, ordinea se schimbase conform datelor INS, după București, pe locul doi fiind județul Constanța, apoi Timiș, Cluj, Prahova, Argeș și Brașov (vezi aici).
    Pe ultimele locuri în topul după PIB-ul total județean din 1985, cu valori mai mici de 10 mld. lei, erau județele Tulcea, Giurgiu, Bistrița-Năsăud, Ialomița, Covasna și Sălaj (vezi tabelul din imagine).

   Cum arăta topul județelor după PIB-ul pe locuitor în 1985?

  România comunistă era mult mai echibrată din punct de vedere economic decât cea de astăzi, chiar dacă asta însemna să fim echilibrați în sărăcie. Dacă în 1985, un bucureștean și ilfovean (pentru că erau în același județ) produceau de 2,2 ori mai mult decât un botoșănean (PIB-ul pe locuitor din București-Ilfov era de 50,9 mii lei, iar în Botoșani era de 22,7 miii lei - vezi tabelul din imagine), anul trecut, bucureșteanul era mai productiv de 5,2 ori decât un botoșănean și de 5,4 ori decât un vasluian ( ocupantul ultimului loc în 2015  - vezi aici).
   Topul județelor după PIB-ul pe locuitor în 1985 era condus de București-Ilfov, cu 50,9 mii lei PIB pe locuitor, urmat de județele Brașov (46,6 mii lei), Hunedoara (43,9 mii lei), Constanța (43,4 mii lei), Timiș (42,1 mii lei), Sibiu (41,7 mii lei) și Gorj (40,6 mii lei - vezi tabelul din imagine). Se observă că județele cu o activitate minieră intensă se aflau în topul productivitații. În coada clasamentului erau județele Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Teleorman și Botoșani, cu valori ale PIB-ului pe locuitor mai mici de 28 mii lei (valoarea PIB-ului pe locuitor la nivel național era de 36 mii lei). Toate aceste județe se regăsesc în ultimile zece locuri și la nivelul anului trecut(vezi aici), semn că nimic nu se schimbă în materie de sărăcie în România, chiar dacă au trecut trezeci de ani.
   PIB-ul pe locuitor din 1985 de la nivel național era de 2.100 USD la valoarea de 17,14 lei pentru un dolar, conform datelor BNR. În capitală, valoarea se apropia de trei mii de dolari (2.968 dolari), iar în Botoșani valoarea PIB-ului pe locitor era echivalentă cu 1.324 USD (vezi tabelul din imagine).

   Așa arăta economia județelor, conform estimărilor noastre. Ierarhiile, în trei decenii, s-au modificat puțin, existând permutări între județele de top sau de coada clasamentului. Rămâne o singură constantă - Bucureștiul. Economia capitalei, așa cum era normal, dat fiind numărul populației, a rămas mereu pe primul loc. Ca pondere însă, în cele trei decenii scurse din 1985 încoace, Bucureștiul a crescut în detrimentul restului țării. Centralismului decizional, caracteristic socialismului, i s-a adăugat centralizarea economică, caracteristică capitalismului de secol XIX.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates