Social Icons

miercuri, 18 noiembrie 2015

Cât ne-a costat CNADNR de la înființare și cu ce „realizări” se poate mândri

Cât ne-a costat CNADNR de la înființare și cu ce „realizări” se poate mândri
   570 de km de autostradă, minus câți se vor mai demlola până la sfârșitul anului, și 2.349 km de drumuri naționale modernizate - aceasta e, în mare, zestrea CNADNR-ului. Pentru aceste realizări, conform datelor de la Ministerul Finațelor Publice, statul a cheltuit, din 2004 pană în septembrie anul curent, nu mai puțin de 61,3 mld. lei, echivalentul a 14,76 mld. euro (la cursul mediu anual - vezi tabelul din imagine).

   Înființată la sfârșitul anului 2003 de Miron Mitrea, personaj recunoscut pentru calitatea de a delega dreptul de semnătură, nu însă și influența, CNADNR-ul anului 2015 este pe cale să realizeze un lucru unic în istoria sa, adică, la sfârșit de an, să înregistreze un număr de km de autostradă mai mic decât la început. Prin ianuarie, când Ioan Rus desena hărți în neștire, ni se anunța că la sfârșit de an vom avea în plus încă 50 de km de autostradă și încă vreo sută și ceva la anul. Acum, când se demolează ce s-a dat în folosință anul trecut, realizăm că, în câțiva ani, putem rămâne fără autostrăzi.
   În bugetul pe anul acesta a CNADNR-ului, aproape 21% din cheltuielile totale sunt alocate achizițiilor de bunuri și servicii, personalului, impozitelor, taxelor. Rămân, așadar, 79% pentru construcția de drumuri naționale și autostrăzi, precum și pentru întreținerea/demolarea celor existente. Dacă aplicăm acest procent la cele 14,76 mld. de euro, cât însumează cheltuielile totale ale CNADNR-ului de la înființare și până acum, rezultă că 11,6 mld. euro au fost folosite pentru construcția, modernizarea și întreținera de drumuri naționale și autostrăzi.
   Între 2008 și 2014, CNADNR-ul a plătit pentru construcția de autostrăzi 4,3 mld. euro. Având în vedere acestă sumă, putem să presupunem că sumele alocate drumurilor naționale și cele alocate autostrăzilor sunt aproximativ egale, atunci rezultă că CNADNR-ul a cheltuit, în medie, circa  8,5 mil. euro pe construcția/întreținerea/modernizarea de aurostrăzi, din 2004 încoace. Cealaltă jumătate din bani a fost alocată drumurilor naționale pentru întreținere sau modernizare. Standardele de cost pentru km de autostradă construită în zona de șes, deal și munte sunt de 3,8 mil. euro, 5 mil. euro, respectiv 6 mil. euro. Niciuna din aceste sume nu se apropie de cele 8,5 mil. de  euro pentru întreținerea/construcția/modernizarea unui km de autostradă. Toți km de autostradă pe care-i avem nu sunt la munte, și mai mult decât jumătate sunt la șeș. Deci, cam câtă șpagă s-a luat din 2004 încoace?
   Unii ar zice că jumătate. Realitatea e mai crudă, de vreme ce autostrăzile terminate se demolează pentru că s-a făcut rabat de la orice. Nimeni nu știe câți bani se scurg din zona drumurilor naționale, dar putem presupune că sumele sunt tot prin preajma celor de la construcția de autostrăzi. Statul Român a alocat în 12 ani aproape 15 miliarde de euro, din care, cel puțin 6 miliarde s-au evaporat în buzunare neștiute, sau știute, dar prea puțin deranjate de DNA.
   Suntem pe tărâmul absurdului. Un ministru înființează CNADNR-ul, ca să nu fie vreodată tras la răspundere de ceva, el nesemnând nimic. Așa a făcut și în cazul Nicolaiciuc de la CFR, deci, rețeta era brevetată. CNADNR-ul devine o gaură neagră în care se bagă bani și rezultă mai nimic, sau kilometri de autostradă demolată. Miniștrii transportului nu răspund de banii dispăruți în gaura neagră, dar numesc personajele din conducerea CNADNR-ului. Gaura funcționează la foc continuu, înghițind bani de la buget, dar,  rezultatul e cea mai slabă infrastructură din UE, sau, câteodată, e cu minus în față, adică, minus kilometri de autostradă față de anul anterior, deci, infrastructură și mai slab dezvoltată. România pierde pierde bani în prezent, mergând pe mâna acestei găuri negre, dar, și mai important, e că pierde șansa unui viitor mai prosper.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates