Social Icons

luni, 20 iulie 2015

România vs. Europa - un secol de decalaj economic

Cât a recuperat România din decalajele economice față de restul Europei în ultima sută de ani   În ultimul secol, România a pierdut teren față de statele cu economii puternice în ceea ce privește dezvoltarea. Acum un secol, PIB-ul pe cap de locuitor era mai apropiat de cel din state precum Belgia, Spania, Olanda, Italia, decât este astăzi (vezi datele din tabel).
Calculat în dolari Geary-Khamis 1990 (unitate de măsură ce permite măsurarea comparativă în perioade diferite), PIB-ul per capita din Regatul României la 1914 era de aproape două ori mai mic decât media celor 12 state dezvoltate din vestul Europei (vezi tabelul din imagine). Un secol mai târziu, în 2014, calculat în dolari la cursul mediu anual, PIB-ul pe cap de locuitor din România e de 5,6 ori mai mic (vezi datele din imagine). Suntem la o distanță mai mare și față de state precum Spania, al cărei PIB pe cap de locuitor era de 2.014 dolari (Geary-Khamis 1990) în 1914, față de 1.741 dolari (Geary-Khamis 1990) cât avea România. Un secol mai târziu, calculat în dolari normali, conform statisticilor FMI, PIB-ul pe cap de locuitor în România e de 10.035 dolari și de 30.278 dolari în Spania.
   Pe parcursul unui secol, productivitatea românilor a scăzut treptat, astfel că în 1938, an considerat de vârf pentru economia interbelică, PIB-ul pe cap de locuitor din România să fie de 1.242 dolari (Geary-Khamis 1990), de 3,9 ori mai mic decât cel al celor 12 state dezvoltate (vezi datele din tabel). După 24 de ani, românii din România Mare erau mai săraci decât cei din Vechiul Regat. Mitul prosperității interbelice nu e confirmat de statistici (PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut de la 1.741 dolari Geary-Khamis 1990, la 1.242 dolari Geary-Khamis 1990). Aceste date sunt susținute și de cifrele referitoare la avuția națională pe cap de locuitor (la vremea respectivă se folosea frecvent acest indicator statistic). Deși aceasta a crescut în dolari nominali de la 478 dolari (la cursul din 1914) la 500 dolari în 1938 (la cursul din 1938), creșterea reala a fost negativă dacă se ține cont de inflația dolarului (un dolar din 1914 valora, în 1938, 1,41 dolari). Deci a existat o scădere reală a avuției naționale pe cap de locuitor de 26%. Scăderea PIB-ului pe cap de locuitor a continuat și în 1947, un român fiind de 4,7 ori mai slab productiv decât un locuitor din statele dezvoltate economic. România a ieșit din război cu un PIB pe cap de locuitor mai mic cu 29% decât în 1938 (882 dolari Geary-Khamis 1990 față de 1.242 dolari în 1938 - vezi tabelul din imagine). Statele puternice economic au piedut în medie 15% din valoarea PIB-ului pe cap de locuitor.
   În 1965, când la putere a venit Ceaușescu, PIB-ul pe cap de locuitor era 3,8 ori mai mic față de statele puternice economic. Față de vecinii de lagăr socialist, un român era cu 54% mai slab productiv (2.386 dolari Geary-Khamis 1990 față de media de 3.664 dolari - vezi datele din tabel). În 1980, acest decalaj față de media regiunii se redusese la 40%, iar față de țările dezvoltate, un român avea un PIB pe cap de locuitor de 3,4 ori mai mic (dolari Geary-Khamis 1990 - vezi datele din imagine).
   Anul 1989 găsea România cu o datorie zero și un PIB pe cap de locuitor, calculat în dolari la cursul de schimb din acel an, de 2.302 dolari, conform statisticilor FMI. Conform datelor BNR și INS, PIB-ul pe cap de locuitor era în jur de 2.000 de dolari. Media în statele vestice dezvoltate era de 20.270 dolari. Decalajul în valori nominale ajunsese la o diferență de productivitate de zece la unu. Față de vecini, eram mai slabi productivi decât toți, inclusiv față de bulgari (vezi datele din imagine). Datele sunt preluate din statisticile FMI. La 25 de ani de la revoluție, în 2014, PIB-ul pe cap de locuitor calculat în dolari nominali e de 5,6 ori mai mic decât cel din țările dezvoltate (10.035 dolari în România față de o medie de 56.000 dolari în cele 12 țări dezvoltate). Față de 1989, am recuperat din decalajul de productivitate, față de 1914, diferența de productivitate s-a mărit de aproape trei ori (de la un raport de 2 la 1, în 1914, la un raport de 5,6 la 1, în 2014). Să ne așteptăm ca în următorul secol să ajungem la un raport de 15 la 1?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates