Ieri, Liviu Dragnea se lăuda pe pagina de Facebook că, în cei doi ani și trei guverne ale PSD, PIB-ul nominal a crescut cu 25%, iar veniturile bugetului consolidat cu 32%.
Mulți s-au grăbit să-l acuze că manipulează cifrele sau că aceste cifre scoase din burtă nu au nicio acoperire în realitate. Nu mă înscriu în categoria celor care, la fiecare cifră avansată de Ministerul de Finanțe, INS sau Comisia de Strategie și Prognoză, acuză aceste instituții de măsluire a cifrelor. Asta, pentru simplul fapt că, aceleași personaje, în frunte cu Florin Cîțu, acuzau și anul trecut CNP-ul de măsluire a cifrelor privind creșterea economică și PIB-ul nominal (vezi aici).
Suntem deja la nivelul de date semi-definitive ale INS-ului, moment la care, dacă cifrele din prognoza pentru 2017 ar fi fost măsluite, ar fi suferit deja modificări semnificative în minus, și vedem că datele pentru 2017 nu numai că se confirmă, dar sunt chiar mai mici decât cifra semi-definitivă a PIB-ului. Deci nu cred în măsluirea cifrelor privind execuția bugetului și a celor ale INS-ului privind PIB-ul, pentru că nu văd rostul acestei măsluiri, de vreme ce adevărul iese la iveală câteva luni mai târziu, după etapele succesive de tratare a datelor.
Revenind la Dragnea și împăunarea sa de pe Facebook, pot spune că avem de-a face cu deja clasicul exemplu de laudă de sine doar pe partea care dă bine. Da, veniturile bugetului consolidat au crescut cu aproape 32% față de anul 2016 (vezi graficul din imagine), dar și cheltuielile bugetului au crescut cu peste 33%. Suntem iarăși în filmul cu Dăncilă care ne povestea cum România „devastează” Germania pe partea de exporturi, fără să ia în calcul „devastarea” pe partea de importuri, unde, spre deosebire de Germania care are excedent comercial, România are ditamai deficitul.
Dacă ne uităm ce taxe au contribuit la creșterea veniturilor bugetare cu 71 miliarde de lei în cei doi ani scurși de la guvernarea Cioloș, mai mult de jumătate au provenit de pe urma contribuțiilor de asigurări. Dacă în 2016, contribuțiile ajungeau la cifra de 61,3 miliarde de lei, anul trecut, acestea au ajuns la 98,1 miliarde lei. Avem, așadar, un plus de 36,8 miliarde de lei în 2 ani, deci mai mult de 50% din avansul nominal al veniturilor bugetare.
A doua mare contribuție la creșterea veniturilor bugetare au avut-o sumele atrase de la UE. Dacă în 2016, conform execuției bugetare, am primit sume de la UE în valoare de 6,93 miliarde de lei, în 2018, sumele primite s-au ridicat la 26,85 miliarde de lei, deci un plus de aproape 20 miliarde lei. Fără supărare, dar cea mai mare parte din sumele atrase de la UE trec prin bugetul consolidat ca gâsca prin apă, adică fără prea mare impact, pentru că ele se îndreaptă, în majoritatea lor, către zona privată (subvenții pentru agricultori, proiecte depuse de diverse persoane fizice și juridice, etc.).
Deci, din surplusul de 71 de miliarde de lei, peste 56 de miliarde au venit din sumele colectate în dreptul contribuțiilor de asigurări și cele de la UE, nu dintr-o excepțională colectare a TVA-ului și a accizelor, zonele de taxe unde găsim cea mai mare evaziune fiscală. De fapt, dacă ne raportăm la PIB, în 2016, la buget s-a colectat TVA echivalent cu 6,8% din PIB și accize echivalente cu 3,5%. Anul trecut, Mișa și ANAF-ul condus de el au colectat TVA echivalent cu 6,3% din PIB și accize echivalente cu 3%.
Partea bună a execuției bugetare e faptul că am reușit să urcăm cu veniturile peste pragul de 30% din PIB (31,1% - vezi graficul din imagine), după ce în 2016 și 2017 ne-am situat sub acest prag. Partea proastă e faptul că, cel mai probabil, la acest nivel de colectare din PIB rămânem în continuare pe penultimul loc în UE în materie de colectare, doar Irlanda situându-se în urma noastră.
Mulți s-au grăbit să-l acuze că manipulează cifrele sau că aceste cifre scoase din burtă nu au nicio acoperire în realitate. Nu mă înscriu în categoria celor care, la fiecare cifră avansată de Ministerul de Finanțe, INS sau Comisia de Strategie și Prognoză, acuză aceste instituții de măsluire a cifrelor. Asta, pentru simplul fapt că, aceleași personaje, în frunte cu Florin Cîțu, acuzau și anul trecut CNP-ul de măsluire a cifrelor privind creșterea economică și PIB-ul nominal (vezi aici).
Suntem deja la nivelul de date semi-definitive ale INS-ului, moment la care, dacă cifrele din prognoza pentru 2017 ar fi fost măsluite, ar fi suferit deja modificări semnificative în minus, și vedem că datele pentru 2017 nu numai că se confirmă, dar sunt chiar mai mici decât cifra semi-definitivă a PIB-ului. Deci nu cred în măsluirea cifrelor privind execuția bugetului și a celor ale INS-ului privind PIB-ul, pentru că nu văd rostul acestei măsluiri, de vreme ce adevărul iese la iveală câteva luni mai târziu, după etapele succesive de tratare a datelor.
Revenind la Dragnea și împăunarea sa de pe Facebook, pot spune că avem de-a face cu deja clasicul exemplu de laudă de sine doar pe partea care dă bine. Da, veniturile bugetului consolidat au crescut cu aproape 32% față de anul 2016 (vezi graficul din imagine), dar și cheltuielile bugetului au crescut cu peste 33%. Suntem iarăși în filmul cu Dăncilă care ne povestea cum România „devastează” Germania pe partea de exporturi, fără să ia în calcul „devastarea” pe partea de importuri, unde, spre deosebire de Germania care are excedent comercial, România are ditamai deficitul.
Dacă ne uităm ce taxe au contribuit la creșterea veniturilor bugetare cu 71 miliarde de lei în cei doi ani scurși de la guvernarea Cioloș, mai mult de jumătate au provenit de pe urma contribuțiilor de asigurări. Dacă în 2016, contribuțiile ajungeau la cifra de 61,3 miliarde de lei, anul trecut, acestea au ajuns la 98,1 miliarde lei. Avem, așadar, un plus de 36,8 miliarde de lei în 2 ani, deci mai mult de 50% din avansul nominal al veniturilor bugetare.
A doua mare contribuție la creșterea veniturilor bugetare au avut-o sumele atrase de la UE. Dacă în 2016, conform execuției bugetare, am primit sume de la UE în valoare de 6,93 miliarde de lei, în 2018, sumele primite s-au ridicat la 26,85 miliarde de lei, deci un plus de aproape 20 miliarde lei. Fără supărare, dar cea mai mare parte din sumele atrase de la UE trec prin bugetul consolidat ca gâsca prin apă, adică fără prea mare impact, pentru că ele se îndreaptă, în majoritatea lor, către zona privată (subvenții pentru agricultori, proiecte depuse de diverse persoane fizice și juridice, etc.).
Deci, din surplusul de 71 de miliarde de lei, peste 56 de miliarde au venit din sumele colectate în dreptul contribuțiilor de asigurări și cele de la UE, nu dintr-o excepțională colectare a TVA-ului și a accizelor, zonele de taxe unde găsim cea mai mare evaziune fiscală. De fapt, dacă ne raportăm la PIB, în 2016, la buget s-a colectat TVA echivalent cu 6,8% din PIB și accize echivalente cu 3,5%. Anul trecut, Mișa și ANAF-ul condus de el au colectat TVA echivalent cu 6,3% din PIB și accize echivalente cu 3%.
Partea bună a execuției bugetare e faptul că am reușit să urcăm cu veniturile peste pragul de 30% din PIB (31,1% - vezi graficul din imagine), după ce în 2016 și 2017 ne-am situat sub acest prag. Partea proastă e faptul că, cel mai probabil, la acest nivel de colectare din PIB rămânem în continuare pe penultimul loc în UE în materie de colectare, doar Irlanda situându-se în urma noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu