Social Icons

joi, 31 iulie 2014

Harta infracționalității economico - financiare

Topul pe județe al infracționalității economice
   87.322 de infracțiuni economico-financiare au fost sesizate pe parcursul anului 2013. Dintre acestea, 86.473 au fost constatate de către poliție, iar în urma acestor fapte constatate, 47.594 de persoane au fost cercetate. Infracțiunile ce intră în sfera economico-financiară sunt: evaziunea fiscală, infracțiuni privind codul fiscal, codul vamal, drepturile de autor, etc.Tot anul trecut au fost înregistrate circa 24.000 de dosare penale pentru infracțiuni economice.

   La nivelul teritoriului domnește transparența de plumb. Șefii poliției din teritoriu nu catadicsesc să o zică pe cea dreaptă. La fiecare început de an, când își prezintă bilanțurile, dacă cifrele ce au rezultat îi plasează prost în ceea ce privește clasamentele infracționalității, atunci se ascund după procente raportate la anii anteriori. Când cauți bilanțurile din anii anteriori, ce să vezi, tot aceași trimitere spre anii anteriori. Tot așa, din an în an, până nu mai există date și nimeni nu se prinde că nenea milițianul o dă cotită ca să nu iasă prost. Chiar și așa, după lupte seculare, compilații din presa locală, bucăți de comunicate, raportări pe semestre, am reușit să întocmesc o hartă a infracționalității economice la nivel de țară și județe. Nu mulțumesc Poliției Române pentru transparența din teritoriu, pentru că nu există decât parțial.
   Harta întocmită se referă la infracțiunile sesizate, care, de obicei, sunt într-un număr mai mare decât cele constatate. În unele cazuri, rare ce-i drept, infracțiunile constatate sunt mai mari decât cele sesizate, iar în altele, cele sesizate sunt cu mult mai mari decât cele constatate. Per total la nivel național diferența între cele două nu e majoră. Din cauza datelor mai ofertante în ceea ce privește infracțiunile sesizate, am optat pentru această categorie. Interesant este faptul că, de la an la an, numărul acestor infracțiuni poate avea variații mari, iar din acest motiv harta anului 2014 poate să difere radical față de cea de anul trecut. Empiric, prin observarea a câtorva situații din anii anteriori, se întrevede o hărnicie a poliției în anii electorali, fie pentru că schimbarea puterii poate determina și schimbarea șefilor poliției, fie pentru că unii afaceriști locali trebuie conduși pe calea cea dreaptă a donațiilor la partide.
   La nivel local, capitala se detașează ca lider incontestabil la numărul de infracțiuni economice sesizate, acestea însumând un număr de 8.098. La polul opus se află județul Maramureș. Pesemne, anul trecut, pe granița cu Ucraina a domnit pacea și ultimul loc din clasament e chiar pe bune. Măi, să fie?! După București, Argeșul, cu 4.350 de infracțiuni, e județul ce se  bate și câștigă, în fața Clujului, locul doi. Clujul, cu 3.994 de infracțiuni sesizate, a înregistrat anul trecut un spor nefericit la acet capitol, de peste 50%. De aceea spun că o comparație cu anii anteriori în această privință nu e edificatoare. Legătura între dezvoltarea economică a județului și numărul de infracțiuni sesizate, și chiar a celor constatate, e moderat corelată. Se poate face o legătură între gradul de dezvoltare al județelor Cluj, Argeș, Prahova, a Bucureștiului și numărul ridicat de infracțiuni sesizate, dar în cazul Sibiului, Brașovului, Timișului, Constanței, aceasta nu se aplică. Așa se face că, județe sărace precum Vaslui, Giurgiu, Teleorman sunt în fața Timișului la numărul de infracțiuni economice. Anomaliile nu se opresc aici și, pe această linie, un județ cu port și evaziune cât să dea și la alții, Constanța, e pe locul 17 din 42. Măi, să fie?!
   Întocmirea acestei hărți mi-a arătat faptul că fenomenul de infracționalitate economico-financiară e inegal răspândit, nu e corelat direct și puternic cu gradul de dezvoltare economică, e variabil, de la an la an, în același județ și, ascuns de raportări cosmetizate, atât cât să fie înghițite pe nemestecate de factorii politici locali și centrali și, ceea ce-i mai trist, de presa locală, atât de cuminte încât să nu-și ridice întrebări de ce nenea chestor nu zice numărul exact de infracțiuni sesizate sau constatate și te aburește cu raportări procentuale vagi și cu trimitere la anul precedent, iar de-acolo, tot așa, până nu mai există date sau raportări. Rezumând toate aceste caracteristici ale raportărilor vis-a-vis de fenomenul de infracționalitate economică, pot spune că Poliția acționează neunitar în teritoriu și timp sau discreționar, în funcție de interesele de moment sau de sorginte politică și, din acest motiv, avem poate cea mai mare economie neagră raportată la PIB din Europa. Trăiască evaziunea și Poliția Română, pentru că cele două sunt paralele, dacă interesele o cer!!!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu