Social Icons

marți, 27 martie 2018

Înzestrarea armatei găurește bugetul

Peste o treime din deficitul bugetar a fost cauzată de cheltuielile cu înzestrarea armatei
   Vizita lui Iohannis în SUA și angajamentul că vom acorda 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, fără nici cea mai vagă aluzie a vreunui program de offset, își arată primele rezultate în execuția bugetară din primele două luni. 

   Toate televiziunile aliniate statului de drepți aruncă vina pentru deficitul record al bugetului din primele opt luni pe măririle salariale. Nici un murmur despre programul de achiziții de armament, care, ca într-un banc sec, e reflectat în buget în dreptul cheltuielilor de capital, adică la investiții. 

   Mai mult de o treime din deficitul bugetar de pe primele două luni ale anului e cauzată de cheltuielile cu înzestrarea armatei.

   Deficitul bugetului din primele două luni a fost de aproape 5,5 miliarde lei, cu aproape 5,9 miliarde lei mai mare decât anul trecut, pentru că în primele două luni din 2017 am înregistrat un excedent bugetar în valoare de aproape 400 milioane lei. În timp ce veniturile bugetului au crescut cu 7,4 miliarde lei față de primele două luni ale anului trecut, cheltuielile au crescut cu 13,3 miliarde lei.
   Cheltuielile de personal au crescut cu aproape 2 miliarde de lei, iar „investițiile” în armament second hand au crescut cu mai mult de 2 miliarde de lei. Tot capitolul de investiții a crescut cu 2,7 miliarde de lei față de primele două luni ale anului trecut, dar aproape 500 de milioane de lei din această creștere s-au dus spre autoritățile locale.
   Cei 2 miliarde de lei cheltuiți pe armament înseamnă 36% din deficitul de 5,5 miliarde lei din primele luni ale anului, și anul e abia la început.

    Măcar din mărirea salariilor ne mai alegem cu ceva, pentru că acestea se cheltuie în țară, dar în cazul înzestrării armatei cu armament second hand nu ne alegem decât cu o bătaie pe umăr din partea lui Trump, pentru că nu s-a adus în discuție vreun program de offset, cum e cazul în Polonia. 
    La final de an, vom sta la capitolul investiții mult mai bine decât anul trecut, dar aceste investiții vor însemna în cea mai mare parte echipament militar și nu autostrăzi sau alte proiecte de infrastructură.

   România cheltuie mult mai mult decât îi permite bugetul (și nu PIB-ul) pentru armament second hand.

   Tot programul de achiziții de armament pare a fi o uriașă schemă de fraudare a statului. Mai întâi, Boc a eliminat în 2010 legea offset-ului, cea care prevedea un nivel obligatoriu al acestuia de 80%. Adică, dintr-un contract de înzestrare mai mare de 5 milioane de euro, teoretic trebuia să ni se întoarcă bani prin investiții în valoare de peste 4 milioane de euro. Ponta și Cioloș au menținut eliminarea offset-ului, iar guvernările PSD de sub Dragnea au uitat de ea. 

   Deci, România are în plan să facă achiziții de multe miliarde de euro, iar pentru acești bani, în condițiile actuale, nu există nicio șansă ca o pondere semnificativă să se întoarcă înapoi în economie. În afară de acest fapt, schema prevede achiziția de armament second-hand la un preț destul de piperat, cum e cazul sistemului de rachete, fără să mai punem faptul că mentenanța și modernizarea vor mai scoate bani de la buget. Fără offset, second-hand și la un preț ridicat, acesta pare tiparul afacerii de tipul achiziției fregatelor din Marea Britanie, despre care știm că a fost o mită mascată prea puțin investigată de autoritățile britanice și deloc băgată în seamă de DNA-ul nostru.

   Faptul că ne-am angajat să alocăm 2% din PIB pentru armată nu ține cont de realitatea din România. Noi nu colectăm la fel de mult la buget ca statele civilizate. În UE se colectează în medie aproape 45% din PIB. Noi, anul trecut, am colectat sub 30%, deci cu o treime mai puțin decât în majoritatea statelor comunitare. În aceste condiții, și bugetul alocat armatei trebuie să țină cont de realitatea colectării la buget.
    Dacă am fi colectat la buget la nivelul mediei UE, atunci cei 2% din PIB alocați armatei ar fi avut un impact de aproape 4,5% din buget, în schimb, impactul e de 6,7%.
   Să recapitulăm condițiile achizițiilor de armament: second hand, fără offset, preț ridicat, impact semnificativ în buget. Asta e „rețeta de succes” pe care o aplicăm de 28 de ani în materie de achiziții sau investiții publice. 

  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates