Social Icons

sâmbătă, 10 martie 2018

Cât cheltuie statele UE pentru apărare, educație, sănătate și protecție socială

Topurile statelor UE după cheltuielile pentru apărare, educație, sănătate, protecție socială
   Cheltuielile bugetare anuale pe locuitor din România sunt de aproape cinci ori mai mici decât media din UE. După noi, ca de obicei, sunt doar bulgarii. 

   În 2016, când PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente din România reprezenta 30% din media UE (8,6 mii față de 29,2 mii euro), cheltuielile bugetare pe cap de locuitor reprezentau doar 22% din media UE (2,9 mii față de 13,5 mii euro - vezi tabelul din imaginea 1). Diferența de aproape 8 puncte procentuale dintre PIB-ul pe locuitor și cheltuielile bugetare pe locuitor e dată de slaba performanță a Fiscului de la noi

    Degeaba strigă sindicatele că vor buget de 6% din PIB pentru educație, dacă Fiscul de la noi colectează cu 50% sub media colectării din UE (29% față de 44% din PIB). E clar că nici bugetul educației nu se va putea ridica vreodată la nivelul cerut de sindicate, pentru că nu sunt bani. 
    Din acest motiv, pentru a vedea cum se alocă cheltuielile bugetare în statele UE, e necesar să ne raportăm la totalul cheltuielilor și nu la PIB.

   Ce state UE au cele mai mari cheltuieli bugetare pe cap de locuitor?

   Dacă în coada clasamentului cheltuielilor bugetare pe cap de locuitor știm cine e, adică noi (2,9 mii euro) și vecinii bulgari (2,4 mii euro), în fruntea topului se află Luxemburg (38,7 mii euro), Danemarca (26,1 mii euro) și Suedia (23,4 mii euro - vezi tabelul din imaginea 1).

   La 38,7 mii euro cheltuieli bugetare pe cap de locuitor poți să ceri servicii publice de calitate, dar la o sumă de 13 ori mai mică, cum e cazul României, a cere calitate pare o blasfemie. Unde mai pui că nivelul general al prețurilor în Luxemburg e doar de două ori și ceva mai mare decât cel de la noi (110% față de 52% din media UE). 
   Grecia, țara aceea care ne e dată de fiecare dată exemplu de dezastru financiar, are cheltuieli bugetare pe cap de locuitor de 8 mii de euro anual, deci de 2,8 ori mai mult decât noi.
   Germania, țara care ne e dată drept exemplu de fiecare dată în materie de orice ține de economie și nivel de trai, e pe locul 9 în UE în privința cheltuielilor bugetare pe cap de locuitor (vezi tabelul din imaginea 1). De ce atât de jos? Pentru că Fiscul german e mult mai slab în materie de colectare decât cel francez, danez, belgian, etc. În plus, Germania înregistrează excedent bugetar, spre deosebire de majoritatea statelor comunitare care înregistrează deficite bugetare.

    Cât se cheltuie în UE pentru apărare, ordine publică, educație, sănătate și protecție socială?

Cât cheltuie statele UE pentru apărare, educație, sănătate și protecție socială    Cea mai mare parte din cheltuielile bugetare se alocă la nivel de UE pentru protecția socială, aici intrând și fondurile publice de pensii
   Deși se face mult tam-tam că noi cheltuim mult cu protecția socială, datele Eurostat ne arată că în 2016 alocam un procent de 34,2% din totalul cheltuielilor bugetare, media din UE fiind de 41,2% (vezi tabelul din imagine 2).

   După ponderea cheltuielilor cu protecția socială în totalul cheltuielilor bugetare, România se situează pe locul 21 dintre cele 28 de state comunitare. Vecinii bulgari, de exemplu, alocă un procent mai mare decât noi (36,4%), iar vecinii maghiari alocă cel mai mic procent din UE (30,7% din cheltuielile bugetare totale). 

   Cele mai mari alocări pentru cheltuielile cu protecția socială se înregistrau în Finlanda (45,8% din totalul cheltuielilor), Germania (43,6%) și Danemarca (43,6% - vezi tabelul din imaginea 2). Iată că Germania e mai orientată spre politici sociale decât Suedia, chiar dacă suma totală pe cap de locuitor pentru acest tip de cheltuieli (7,4 mii euro - vezi tabelul din imaginea 1) nu o clasează în primele 5 state din UE.

   Cheltuielile pentru apărare aveau o pondere de 2,9% din totalul cheltuielilor bugetare din UE în 2016. Pentru apărare, cheltuiala medie pe locuitor la nivelul UE era de 391 de euro pe an. 
   În România, cheltuielile pentru apărare se ridicau la 2,6% din totalul cheltuielilor bugetare, iar cheltuiala medie pe locuitor era de 77 de euro. Doar noi, maghiarii (82 euro) și bulgarii (73 euro - vezi tabelul din imaginea 1) cheltuiam anual pentru apărare mai puțin de 100 de euro pe locuitor.
   De anul trecut România s-a angajat ferm să cheltuie 2% din PIB în contul acestor cheltuieli. Având în vedere că nivelul de colectare din PIB de la noi e de 29%, iar cheltuielile mai pot urca cu 3 procente din PIB, ne rezultă că vom avea o creștere a ponderii cheltuielilor pentru apărare de la 2,6% la aproximativ 6% din totalul cheltuielilor bugetare. E clar că această creștere va însemna reducerea ponderilor celorlalte capitole de cheltuieli, pentru că e greu de crezut că ANAF-ul nostru va rupe norii în materie de colectare.
   Cele mai mari alocări pentru cheltuielile cu apărarea ca pondere în buget se înregistrau în Marea Britanie, statele baltice și Grecia (vezi tabelul din imaginea 2). Ca sume efective alocate pe cap de locuitor, topul era condus de Marea Britanie (723 euro/locuitor), urmată de Franța (609 euro) și Suedia (557 euro - vezi tabelul din imaginea 1).

   Cheltuielile pentru educație aveau o pondere alocată la nivelul UE de de 10,2% din totalul cheltuielilor bugetare. Surprinzător, România nu stătea atât de prost în 2016 cum am fi tentați să credem, fiind peste media UE a alocărilor (10,8% din totalul cheltuielilor). 
   Am mai spus, degeaba ne raportăm la PIB în privința cheltuielilor pentru educație, sănătate, etc., dacă ANAF-ul nostru e incapabil să colecteze la buget cât se colectează în medie de către celelalte Fiscuri din UE. 
   Poți să ai tu PIB de 100 euro, dacă în loc de 44 de euro în buget, tu ai doar 29 de euro, cu cei 29 de euro trebuie să te descurci, iar raportarea la PIB e total nerealistă.
   Cipru, statele baltice și Malta alocau cele mai mari ponderi din cheltuielile bugetare educației (vezi tabelul din imaginea 2). În sume efective pe cap de locuitor, Luxemburg (4,4 mii euro), Danemarca (3,4 mii euro) și Suedia (3,1 mii euro) erau campioanele alocărilor. Noi (315 euro/locuitor) și bulgarii (251 euro - vezi tabelul din imaginea 1) eram pe ultimele locuri.

    Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor de la nivelul UE erau în 2016 în valoare de 2.073 euro, de șase ori mai mari decât cele din România (348 euro). 15,3% din totalul cheltuielilor bugetare de la nivelul UE se alocau în 2016 pentru sănătate. În România, procentul alocat era de 11,9%, situându-ne pe locul 22 dintre cele 28 de state comunitare. 
   Cele mai mari alocări ale cheltuielilor pentru sănătate se înregistrau în Irlanda (19,2% din totalul cheltuielilor), Cehia (18,9%) și Marea Britanie (18,3% - vezi tabelul din imaginea 2).
   Luxemburg (4,4 mii euro), Danemarca (4,2 mii euro) și Austria (3,3 mii euro) erau statele cu cele mai mari cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor.

   Siguranța și ordinea publică aveau o pondere în totalul cheltuielilor bugetare la nivelul statelor UE de 3,7% (vezi tabelul din imaginea 2). 
    Vecinii bulgari (6,7%) și noi (6%) aveam alocate cele mai mari ponderi din totalul cheltuielilor bugetare, deși aveam cele mai mici sume efective alocate pe cap de locuitor (159, respectiv 175 euro - vezi tabelul din imaginea 1). La nivelul UE, alocarea medie pe locuitor pentru cheltuielile cu siguranța și ordinea publică era de 500 euro, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie înregistrând cele mai mari sume alocate pe locuitor.

    Modul cum sunt împărțite cheltuielile bugetare pe capitole de cheltuieli ne arată că alocăm destul de mult din sărăcia noastră pentru educație, fiind peste media alocării din UE (10,8% față de 10,2% din totalul cheltuielilor) și că alocăm mult pentru siguranță și ordine publică (6% față de media UE de 3,7%).
    Domeniul apărării era finanțat sub media înregistrată în statele UE, dar, nicio problemă, se pare că, începând de anul trecut, am ieșit la cumpărături și vom ajunge în pole-position.
   Din păcate, cumpărăturile pentru armată ne vor afecta celelalte capitole de cheltuieli, pentru că e puțin probabil ca ANAF-ul să ne surprindă vreodată plăcut
   Vedem că nu suntem țara cu cele mai mari cheltuieli pentru protecția socială, deși televiziunile care se iau zilnic de asistații social și aplaudă tâmp contractele babane ale armatei fără pic de offset ne spun c-am fi. Partea nasoală e că înzestrarea armatei va lovi cel mai probabil în capitolele de cheltuieli la care deja stăm prost (sănătate și protecție socială), iar recalcularea pensiilor organizată de Olguța nu face decât să întărească acest pronostic.
    

2 comentarii:

  1. Buna seara!

    Unde pot vedea cati dintre salariatii romani sunt castiga salariul minim pe economie, si cati dintre acestia lucreaza la stat/privat? Am cautat pe aici dar nu gasesc.

    Multumesc anticipat!

    RăspundețiȘtergere
  2. http://www.analizeeconomice.ro/2018/02/un-milion-si-jumatate-de-salariati.html și http://www.analizeeconomice.ro/2017/09/cum-evoluat-numarul-bugetarilor-in.html

    RăspundețiȘtergere

 
Blogger Templates