Social Icons

joi, 28 septembrie 2017

Cum stătea Vechiul Regat din punct de vedere economic față de vecini săi și față de statele nordice

Cât de productivi erau românii față de vecinii lor între 1900 și 1913
   Adrian Vasilescu, bătrânelul de la BNR mai simpatic decât Mugur Isărescu, dar parcă la fel de etern, vorbea zilele trecute despre o Românie mult mai dezvoltată din punct de vedere economic față de alte state, inclusiv cele nordice, în anul 1913.
   
   Conform acestuia, în anul 1913, în preajma Primului Război Mondial, România (Vechiul Regat) depășea ca putere economică Norvegia, Ungaria, Grecia, Portugalia, Suedia, Danemarca, Finlanda și Turcia (accesează textul aici). 
   Cu excepția Turciei, dacă ne referim la statele aflate în granițele din prezent, toate aceste țări aveau în 1913 o populație mai mică decât cea de 7,4 milioane de locuitori, cât avea Vechiul Regat de atunci. Unele (Danemarca și Norvegia) aveau mai puțin de jumătate din populația Vechiului Regat. Deci, e posibil ca dl Vasilescu să aibă dreptate, chiar dacă n-a specificat exact la ce se referă anume, PIB total sau PIB pe cap de locuitor sau alt indicator.
   N-are dreptate dacă ne raportăm la PIB-ul pe cap de locuitor. Chiar datele dintr-un studiu realizat și de BNR îl contrazic, cel puțin, în cazul Ungariei. 

   Acum câțiva ani, mai multe bănci din centrul și sud-estul Europei au realizat un studiu cu finanțare europeană numit „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”. Băncile naționale principale participante la studiu au fost Banca Națională a României, Banca Națională a Bulgariei, Banca Națională a Austriei și Banca Națională a Greciei. La studiu au mai colaborat Banca Națională a Serbiei, Banca Națională a Albaniei și Banca Națională a Turciei (accesează studiul aici).

   Ok, deci studiul e cât se poate de serios și conține serii de date foarte interesante și edificatoare despre economia Vechiului Regat și a României Marii și despre economiile statelor vecine, sau aflate în vecinătate. 
   Datele privind PIB-ul sunt în valori nominale în monedele naționale, în cea mai mare parte, și sunt calculate doar în cazul unor state, dar le poți echivala cu ajutorul ratelor de schimb cu principalele valute de circulație internațională. Lira sterlină e cea mai bună pentru această echivalare, pentru că are cele mai complete date privind ratele de schimb valutar cu toate monedele naționale.

   Cât era PIB-ul pe cap de locuitor între 1900 și 1913 în Vechiul Regat și cum ne situam față de vecini?

   Între anii 1900 și 1913, Vechiul Regat a avut un PIB mediu pe cap de locuitor de 14,8 lire sterline, mai mic decât partea austriacă din Imperiul Austro-Ungar (22 lire sterline), care includea și Bucovina, și decât partea ungară din același imperiu (16,9 lire sterline - vezi tabelul și harta din imagine), care includea Ardealul și Banatul. 
   În cadrul părții ungare din Imperiu Austro-Ungar, regiunile cele mai bogate erau cele din centru și vest, ce se suprapun în mare parte pe teritoriul din prezent al Ungariei. 

   Ardealul și Banatul erau printre cele mai sărace regiuni din partea ungară a imperiului, așa reiese din studiul dlui Max Stephan Schulze „Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Ninetheen Century Hapsburg Empire”(vezi aici datele complete din anul 1910). Tot o lucrare a acestui autor (o autoritate în Austria în materie de economie istorică cantitativă) a servit ca bază pentru seriile de date ale Băncii Naționale a Austriei în studiul „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II.

   Deci, Vechiul Regat (14,8 lire sterline) era mai sărac decât Ungaria Mare (16,9 lire), din cadrul dualismului, în privința PIB-ului pe cap de locuitor și era și mai sărac decât Ungaria din prezent, pentru că regiunile ce se suprapun în mare parte pe teritoriul de astăzi al Ungariei erau cele mai bogate din partea ungară. 
   Dacă ne referim strict la anul 1913, atunci PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat era echivalent cu 18,6 lire sterline, iar în partea ungară a imperiului era de 21,2 lire (vezi tabelul din imagine), deci cu 14% mai mare
   Per total, PIB-ul Vechiului Regat (7,4 milioane locuitori) din 1913 era echivalent cu aproape 137 milioane de lire sterline, iar cel al Ungariei Mari (21,4 milioane locuitori) era echivalent cu 455 milioane de lire.
   Și PIB-ul total al Vechiului Regat față PIB-ul realizat în actualul teritoriu al Ungariei era mai mic, pentru că diferența de populație era de sub 10% în favoarea Vechiului Regat.

   Din datele studiului, în aceeași perioadă putem să ne comparăm și cu vecinii bulgari și cu grecii.
    Între 1900 și 1913, Bulgaria a avut o medie a PIB-ului pe cap de locuitor de 12 lire sterline, iar Grecia, care era mult mai redusă teritorial până în anul 1913 decât în prezent,  avea o medie a PIB-ului pe cap de locuitor de 8,2 lire sterline (vezi harta și tabelul din imagine). 
   Ambele state erau, așadar, mai jos decât Vechiul Regat în privința PIB-ului pe cap de locuitor și în privința PIB-ului total, pentru că erau mai mici ca populație.

   Turcia, care în perioada analizată era încă Imperiul Otoman, are date parțiale în acest studiu privind PIB-ul și populația. Știm că în 1913 avea circa 22 de milioane de locuitori și un PIB total de 260 milioane lire turcești, ceea ce echivalau cu 236 milioane lire sterline, deci PIB-ul pe cap de locuitor era de 10,7 lire sterline. PIB-ul pe locuitor din Imperiul Otoman era mai jos decât cel din Vechiul Regat (10,7 față de 18,6 lire sterline) în 1913, dar PIB-ul total era mai mare (236 milioane față de 137 milioane lire sterline).

   Interesant e faptul că, dintre cele cinci țări comparate (vezi tabelul), doar România și Ungaria, parte a imperiului dualist, au înregistrat mai mulți ani de scădere a PIB-ului față anii anteriori, iar în doi ani (1904 și 1907) scăderea chiar coincide (vezi tabelul din imagine). Asta înseamnă că, atât în Vechiul Regat, cât și în partea ungară a imperiului (Ungaria Mare), agricultura juca un rol important în economie, iar anii slabi agricoli influențau productivitatea per-ansamblu într-o mai mare măsură decât în celelalte state.

   Așadar, dl Adrian Vasilescu are doar parțial dreptate atunci când afirmă că eram peste țările amintite mai sus în materie de economie. Nu e explicit dacă e vorba de PIB pe cap de locuitor sau PIB total, dar vedem că, față de Ungaria, Vechiul Regat nu era mai sus la niciunul din cei doi indicatori, iar față de Turcia, care pe atunci era încă Imperiul Otoman, era mai sus doar la capitolul PIB pe cap de locuitor. Față de Grecia stăteam mai bine la ambele capitole.
   Desigur, datele în prețuri curente echivalate în lire sterline nu ne dau o imagine a productivității la paritatea puterii de cumpărare, dar, având în vedere că vorbim despre țări vecine sau aflate în vecinătate, deci cu prețuri apropiate, putem accepta PIB-ul pe locuitor în prețuri curente ca reflectând în mare parte și productivitatea reală.

   Cum ne situam față de statele nordice în materie de putere economică?

   Despre câteva din celelalte țări enumerate (Danemarca, Norvegia, Suedia, Grecia și Portugalia) avem date din perioada 1885 -1894 din lucrarea dlui Victor Axenciuc „Avuția Națională a României. Cercetări istorice comparate 1860 - 1939”. Lucrarea utilizează indicatorii avuție națională pe locuitor și venit național pe locuitor, dar ne putem face o idee depre locul nostru în lume la sfârșitul secolului XIX.
   Trebuie spus că o bună parte din seriile de date ale BNR din studiul South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II” sunt preluate din lucrările dlui Axenciuc, conform notelor și biografiei acestuia. Deci, vorbim și în acest caz de o autoritate în materie de istorie economică statistică recunoscută de o bancă națională.

   Deci, conform lucrării Avuția Națională a României. Cercetări istorice comparate 1860 - 1939(accesează datele detaliate aici), România era sub Danemarca, Suedia, Norvegia și Ungaria, ca parte a imperiului, atât în privința avuției naționale pe locuitor, cât și privința venitului național pe locuitor, și peste Grecia și Portugalia, în privința celor doi indicatori. Ca avuție națională totală și venit național total eram peste aceste state. Am îndoieli că eram peste Danemarca în privința avuției naționale totale.

    Vechiul Regat era mai bine situat decât multe țări din jur din punct de vedere al productivității în perioada 1900 - 1913, dar nu se putea bate cu țările nordice în materie de venit național pe cap de locuitor sau avuție națională pe locuitor, indicatori uzitați mult în trecut și mult mai puțin uzitați în prezent.
    
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates