Social Icons

duminică, 30 iulie 2017

Cinci mituri false economice propagate de demagogii de dreapta

Care sunt cele mai mari minciuni folosite de propaganda de dreapta
   România are cei mai mulți bugetari raportat la numărul de salariați.
   România e singura țară europeană în care salariul din sectorul public îl depășește pe cel din privat.
   România e o țară de asistați social, iar   cheltuielile sociale sunt prea mari.
   România n-are meseriași pentru că s-au deființat școlile de meserii.
   România cheltuie prea mult cu beneficiarii de venit minim garantat și de aceea aceștia nu-și caută un loc de muncă plătit.

   Acestea sunt cinci mituri false mestecate până la indigestie de așa-zișii promotori ai dreptei, și aici nu mă refer la partidele de dreapta. Ce e amuzant e faptul că unii dintre promotorii dreptei fără scrupule lucrează în instituții de presă cu datorii mari la stat sau sunt finanțați indirect de la buget de către pușculițele serviciilor. Unii sunt conștienți de această realitate, dar asta nu-i oprește să fie ticăloși, alții habar n-au, și sunt doar niște ticăloși inconștienți.

   1. România are cei mai mulți bugetari raportat la numărul de salariați.

   Fals.   România nu are cei mai mulți bugetari raportat la numărul de salariați. În luna iunie a anului acesta, conform Ministerului de Finanțe, numărul total de posturi ocupate în sectorul public era de 1,2 milioane. Conform INS, anul trecut, numărul populației ocupate în sectorul public era de 1,37 milioane.

   Statistica Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) ne oferă date despre populația ocupată în sectorul public din diferite țări la nivelul anului 2015. Conform acestor date, România avea, în 2015, o populație ocupată în sectorul public de 1,37 milioane, deci, erau la același nivel ca și în 2016. Raportat la totalul populației ocupate din România, rezulta că 16% din totalul populației ocupate activa în sectorul pubic. Nicio țară din UE nu avea un procent mai mic. Chiar dacă am scoate din calcul populația ocupată în agricultură, tot n-am fi pe un loc fruntaș între statele UE (accesează aici datele).

   Din datele Eurostat privind populația ocupată în administrație publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială, deci cam 85% din ceea ce înseamnă populație ocupată în sectorul public, aflăm că în trimestrul I al anului 2017, în România, erau 1,1 milioane de persoane ocupate în aceste activități. Raportat la populația totală ocupată, rezultă că avem o pondere de 13,3%, aceasta fiind cea mai scăzută din UE (accesează aici datele).

   E clar că avem un deficit de angajați publici și nu un excedent.

   2. România e singura țară europeană în care salariul din sectorul public îl depășește pe cel din privat.

   Fals. România nu e e singura țară din UE în care salariul public îl depășește pe cel din privat. Din datele institutelor/oficiilor/birourilor de statistică din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia și Slovenia a rezultat că nu suntem singurii într-un univers cu salarii mai mari în sectorul public decât în cel privat. Eurostatul nu are o statistică privind salariile în sectoarele public sau privat, de aceea am luat institutele statistice în parte. Datele nu sunt din același interval de timp, pentru că nu totate instituțiile de statistică din aceste țări le publică în același timp, cu atât mai puțin pe cele în limba engleză.  Totuși, datele sunt edificatoare. 

   Din cele șapte state analizate, a rezultat că în două state (Ungaria și Slovacia) salariile din mediul privat sunt mai mari decât cele din mediul public. În restul celorlalte cinci state, inclusiv România, e mai bine să fii angajat la stat (vezi aici datele). Mai trebuie spus că, în Ungaria, până în anul 2009, salariul din sectorul public era mai mare decât cel din sectorul privat.

   Din statisticile Eurostat am găsit cât cheltuie unele statele (nu toate statele sunt incluse în statistică) pentru remunerarea salariaților din administrație publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială. Ponderea remunerării acestor categorii de salariați în totalul remunerării salariale din statele UE ne plasează pe ultimile locuri din UE (23,3%). După noi, cu ponderi mai mici, dintre statele incluse în această statistică, sunt Bulgaria (22,6%), Luxemburg (22,7%), Cehia (22,6%), Lituania (23,1%) și Letonia (22,3% - accesează aici datele).

   În Germania, conform institutului lor de statistică, câștigurile anuale ale unui salariat din sectorul privat din 2016 erau de 49,4 mii euro, iar cele ale unui salariat din sectorul public de 47,3 mii euro. Interesant e că, atunci când analizăm câștigurile privat/publlic din fosta RDG și fosta RFG, câștigurile anuale din landurile ex-comuniste în sectorul public sunt mult mai mari decât cele din sectorul privat. Un angajat din sectorul public din fosta RDG câștiga anul trecut 44,7 mii  euro, cu mult peste unul din mediul privat, care câștiga 35,4 mii euro. În vest (fosta RFG), câștigurile anuale din sectorul privat erau de 51,5 mii euro, iar în sectorul public erau de 47,9 mii euro (accesează aici datele).

   E clar că nu suntem singuri în univers.

   3. România e o țară de asistați social, iar cheltuielile sociale sunt prea mari.

   Fals. Aproape 3,7 milioane de copii sunt băgați forțat în categoria de asistați social, pentru că primesc alocații. Pe lângă aceștia, încă 140 de mii de mame sunt incluse în categoria asistaților pentru că primesc indemnizație de creștere a copilului. Conform INS, beneficiarii de asistență socială din anul 2015 erau în număr de 6,5 milioane. Unii primeau mai multe beneficii și, ținând cont de acest lucru, rezultă un număr real de 5,4 milioane de beneficiari, din care peste 3,8 milioane erau copii și părinți ce primeau indemnizație pentru creștere a copilului.  Aceste două categorii de beneficiari de asistență socială (copii și mamele) dețin o pondere de peste 52% din totalul sumelor cheltuite pentru beneficiile sociale (accesează aici datele).

   România e pe penultimul loc din UE, conform Eurostat, în ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială pe cap de locuitor. În aceste cheltuieli intră și cheltuielile cu pensiile. 
   Datele aferente anului 2014 ne arată că în România s-au cheltuit 1.043  euro pe cap de locuitor pentru asistența socială, cu 6 euro mai mult decât Bulgaria (1.037 euro) și cu 1.076 euro mai puțin decât Ungaria (2.119 euro - accesează aici datele). 
   Diferența de PIB pe cap de locuitor între România (8,6 mii euro) și Bulgaria (6,6 mii euro) e de 2 mii de euro în favoarea noastră, dar cheltuielile cu asistența socială sunt aproape la fel. Maghiarii au un PIB pe cap de locuitor cu 2,9 mii de euro mai mare decât al nostru (11,5 mii euro - accesează aici datele), dar cheltuielile cu asistența socială pe cap de locuitor sunt mai mult decât duble.

   E evident faptul că nu suntem o țară de asistați social și nici nu spargem bugetul pe cheltuielile sociale.

   4. România n-are meseriași pentru că s-au deființat școlile de meserii.

   Fals. Toată lumea deplânge decăderea învățământului profesional. Orice capitalist veros din televiziunile cu datorii la stat sau deținute de servicii ne ceartă că nu ne-am făcut copii strungari prelucrători prin așchiere, în timp ce beizadeaua lui a făcut cu chiu cu vai un liceu, o facultate particulară și trei doctorate la Academia SRI. Toată lumea moare de grija copilului celuilalt, dorindu-i să devină meseriaș, ca la o adică, să aibă cine să-i înlocuiască bateria de la baie. 

   INS-ul ne arată că, între 1992 și 2015, populația școlară a scăzut de la 4,67 milioane la 3,64 milioane. Numărul elevilor înscriși în învățământul profesional a scăzut de la 333 de mii la 69 de mii, dar până în anul 2005 s-a menținut la un nivel ridicat (250 de mii). 
   Așadar, învățământul profesional există, doar că nu e prea frecventat. Toți cei ce acum un deceniu și ceva erau în învățământul profesional, adică un sfert de milion, ar trebui să fie astăzi pe piața muncii, dar nu sunt, pentru că au ales, în mare parte, să emigreze. De ce? Pentru că, salarii. 
   Dacă în 1992, un lucrător din industria mobilei câștiga circa 90% din salariul mediu de la nivel de economie, în luna mai a anului curent câștigă sub 70%. De ce-ai vrea să te faci lucrător în industria mobilei dacă salariul mediu e de doar 1.622 lei lunar?

   Multe școli de meserii nu au cum să instruiască elevii pentru că nu au bază materială actualizată și nici nu au fonduri să o actualizeze. În agricultură, un tractor nou, cu tehnologii de ultimă oră, costă sute de mii de euro, ca să nu mai vorbesc de utilaje mai complexe, care pot sări de un milion de euro. Ca să instruiești un sudor în argon îți trebuie aparate foarte scumpe, iar după ce l-ai instruit, acesta nu va sta pe un salariu de 500 de euro în România știind că poate câștiga afară lejer câteva mii de euro.

   România nu are meseriași, în primul rând, pentru că nu are salarii motivante și, apoi, pentru că nu are bază materială adecvată de pregătire.

   5. România cheltuie prea mult cu beneficiarii de venit minim garantat și de aceea aceștia nu-și caută un loc de muncă plătit.

   Fals. Beneficiarii de venit minim garantat (VMG) sunt țapii ispășitori de serviciu pentru toți demagogii din politică și presă. Cei cu venitul minim garantat, numiți generic de mai toată lumea asistați social, sunt prezentați ca niște bețivi ce-și beau toată ziua ajutorul social în cârciumi, iar când vrea cineva să-i ia la muncă, aceștia refuză, pentru că, nu-i așa, primesc ditamai ajutorul social, fără să fie obligați să presteze nimic.

   În luna mai a acestui an, numărul beneficiarilor de venit minim garantat era de 236,8 mii, iar sumele plătite acestora în aceeași lună se ridicau la valoarea de 66 milioane lei. Așadar, suma medie lunară primită de un beneficiar VMG era de 279 lei. Cu suma aceasta nu prea îți permiți să bei toată ziua la cârciumă (accesează aici datele). Efortul financiar anual al statului pentru plata acestui tip de ajutor social se ridică la aproximativ 790 milioane lei, deci sub 1% din PIB. 

   În luna martie a anului curent, numărul beneficiarilor VMG era de 248,5 mii, iar numărul șomerilor era de 398,9 mii. Județele cu cel mai mare număr de beneficiari VMG erau Dolj, Buzău, Bacău, Galați, Vaslui, Teleorman și Iași. Tot aceleași județe, în ordine diferită, se regăseau și în topul după numărul de șomeri. Vedem, așadar, că oricât de doritori ar fi unii beneficiari să lucreze, numărul mare de șomeri din județ ne arată că piața forței de muncă nu are cum să-i absoarbă (accesează aici datele).

   Deci, beneficiarii de venit minim garantat nu primesc mare lucru și nici nu prea au unde să se angajeze, nici dacă ar vrea.


Un comentariu:

 
Blogger Templates