Social Icons

marți, 23 februarie 2016

Topul județelor după ponderea bugetarilor în totalul efectivului de salariați

Topul județelor după numărul de bugetari
   În România, aproape un sfert din efectivul angajaților din economie aparține sectorului public. La sfârșitul anului 2014 (pentru anul 2015 datele vor fi făcute publice de INS în a doua jumătate a anului curent), efectivul de salariați din economie era de 4,9 milioane.
Efectivul de salariați nu trebuie confundat cu numărul mediu al salariaților, care este o medie între efectivul de salariați și numărul total de zile calendaristice.
   Dintre cei 4,9 milioane de salariați, cât era efectivul la sfârșitul lui 2014, 1,219 milioane erau salariați în sectorul public (24,9% din total - vezi datele din imagine). Trebuie spus, de asemenea, că în efectivul salariaților din economie nu intră cadrele militare (MAN, MAI, SRI, etc.). Deci, numărul final efectiv al bugetarilor este mai mare dacă s-ar aduna și cadrele militare. Din 2008 până în 2014 efectivul de salariați din sectorul public a scăzut de la 1,452 milioane, la 1,219 milioane (vezi graficul din imagine).
   Deși s-a înpământenit denumirea de bugetari pentru salariații ce țin de proprietatea publică, o parte dinte aceștia activează în societăți ale statului ce se auto-finanțează sau ar trebui teoretic să se auto-finanțeze. Din cele 1,219 milioane de salariați, 850 de mii țineau de activitățile învățământ (350 mii), sănatate și asistență socială (305 mii) și administrație publică, apărare (fără cadrele militare), asigurări sociale din sistemul public (195 mii). Restul de salariați, pâna la 1,219 milioane, deci aproape 370 de mii țineau de sectorul industrial, agricol, construcții și servicii, unde statul, fie prin intermediul structurilor centrale, fie prin autoritățile locale încă deține companii, regii ce țin de proprietatea publică.

   Unde sunt cei mai mulți bugetari raportat la efectivul de salariați?

   La sfârșitul lui 2014, efectivut total de salariați din sectorul public repezenta 24,9% din totalul de la nivel de economie (1,219 milioane din 4,9 milioane - vezi tabelul din imagine). 28 de județe din cele 41 plus capitala aveau o proporție a numărului de bugetari raportați la efectivul total de salariați superioară mediei naționale. Cea mai mică pondere se regăsea în județul Ilfov (12,4% - vezi datele din imagine). Apropierea de București, și faptul că o serie de instituții ce deservesc județul și capitala sunt localizate pe teritoriul Bucureștiului, e unul din motivele pentru care Ilfovul are ponderea cea mai mică de bugetari în totalul salariaților.
   După Ilfov, județele Arad (16,6%), Brașov (18,9%) și Timiș (19,3%) sunt județele cu cele mai mici ponderi ale bugetarilor în totalul angajaților. Capitala, cu o pondere a bugetarilor în totalul salariaților de 20,7%, e abia pe locul șapte (vezi tabelul din imagine).
   La coada clasamentului, cu cele mai mari ponderi ale bugetarilor în totalul salariaților, se află județele Giurgiu (34,8%), Botoșani (34,9%), Vaslui (37%), Mehedinți (39,6%) și Gorj (47%). Surprinde poziționarea slabă în acest clasament (vezi tabelul din imagine) a județelor Iași (locul 35 cu o pondere a bugetarilor de 33,3%) și Dolj (locul 37 cu o pondere a bugetarilor de 33,9%).

   Cum arată topul județelor după numărul efectiv de bugetari?

   Bucureștiul, cu 188,5 mii de bugetari, conduce în topul județelor. Clujul (55,4 mii), Iașul (50,8 mii), Timișul (44,1 mii), Doljul (42,2 mii) și Constanța (40,5 mii) sunt județele ce urmează în topul după efectivele de salariați din sectorul public. Cele cinci județe plus capitala au cumulat 421,6 mii de bugetari (34,6% din totalul de 1,219 milioane de bugetari).
   Cei mai puțini bugetari sunt în județele Călărași, Ialomița, Tulcea, Giurgiu și Covasna, cu efective ale bugetarilor mai mici de 13 mii (vezi tabelul din imagine). Unele județe ar avea serioase probleme dacă statul și-ar reduce efectivele de salariați. E cazul Gorjului, județul cu cea mai mare pondere a salariaților sectorului public în totalul efectivului de salariați. Salariații din regiile și societățile de minerit din acest județ și cei din administrație, sănătate și învățământ fac aproape jumătate din forța de muncă (47%).

   Harta salariaților din sectorul public (vezi harta din imagine) ne arată că ponderile cele mai mari se suprapun pe regiunile cele mai sărace, respectiv Nord-Est și Sud-Vest Oltenia.
   Corelația  dintre salariul mediu net și ponderea de bugetari în totalul efectivului de salariați nu e puternică și e de sens contrar. Asta înseamnă că o pondere mare a efectivului de bugetari influențează într-o mică măsură nivelul salariului din acel județ, determinând o scădere a acestuia. Slaba influență dintre cele două variabile e dată și de anomaniile salariale din sectorul public și de specificul economiei locale.


  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates