Cum au evoluat exporturile și importurile României de la Cuza încoace

   15 milioane de dolari, atât reprezentau exporturile Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești în 1859. Astăzi, dacă am ține cont de devalorizarea dolarului (1 dolar din 1859 = 27,7 dolari în 2015 - vezi datele din imaginea 3), suma ar fi echivalentă cu 426 milioane lei.
   În anul Micii Uniri, populația totală a României, conform lucrării „Ciclurile economice, evoluția demografică și funcționarea sistemului sanitar din România” a dlui Florin Marius Pavelescu, era de 3,917 milioane de locuitori. Dacă împărțim valoarea actualizată a exporturilor la populația totală, ne rezultă că, în 1859, exporturile pe cap de locuitor atingeau valoarea de 108,8 dolari la valoarea dolarului din 2015. Anul trecut, conform datelor INS, în primele 11 luni ale anului exporturile pe cap de locuitor au fost de 2.550 dolari (vezi tabelul din imaginea 3). Avem, așadar, o creștere de peste 23 de ori calculată în dolari la valoarea din 2015.

   Care au fost perioadele de creștere a exporturilor de la Cuza încoace?

   Încă din primii ani, noul stat apărut pe harta Europei a înregistrat un excedent comercial. Cea mai mare parte a mărfurilor exportate era constituită din cereale în perioada domniei lui Cuza, iar principala piață de destinație era Imperiul Otoman. Până în preajma războiului de independență din 1877, comerțul exterior al României înregistra excedent comercial (vezi datele din imaginea 2), exporturile totale oscilând de la an la an, în funcție de recoltele de cereale. În valori USD din anii respectici, cel mai mare excedent comercial s-a înregistrat în anul 1868 (datele pentru anii 1869 și 1870 nu sunt disponibile), când economia Principatelor Unite a înregistrat un surplus comercial de 28 de milioane de dolari (la valoarea din acel an, dedusă dintre ratele de schimb dintre leu și lira sterlină și dintre lira sterlină și dolar - vezi notele din tabelul imaginii 2). 
   După războiul de independență, urmează o perioadă de deficite comerciale, cauzate, în cea mai mare parte, de importurile de tehnologie (locomotive, vagoane, oțel), necesare modernizării infrastructurii. După anul 1900, până în preajma Primului Război Mondial, excedentul comercial atinge valorile cele mai ridicate (44 milioane de dolari în 1915 - vezi datele din imaginea 2).

   Dacă ne raportăm la exporturile calculate în valori constante ale dolarului la nivelul anului 2015 (vezi datele din imaginea 3), anilor 1905, 1909 și 1915 le corespund cele mai mari valori ale exportului pe cap de locuitor din istoria României de până în anul 1960. Vor mai trece 45 de ani până când aceste valori ale exporturilor pe cap de locuitor vor fi depășite.
   În perioada interbelică, exporturile au oscilat și abia la finalul anilor `30 vor atinge valori comparabile, în prețuri constante, cu cele din anii anteriori Primului Război Mondial. În valori comparabile, exporturile pe cap de locuitor din 1939 (cel mai bun an din interbelic - vezi datele din imaginea 3) au fost cu o treime mai mici decât cele din perioada antebelică.
   După război, economia României și-a revenit greu. Între 1945 și 1959, exporturile României se ridicau la câteva sute de milioane de dolari și cam tot pe-acolo se situa și valoarea importurilor (vezi datele din imaginele 1 și 2). Odată cu demararea procesului de industrializare, comerțul exterior a început să crească. Între 1965 și 1975, exporturile au crescut de 5 ori la valoarea dolarului din acei ani. Aceleași creșteri le-au înregistrat și importurile (vezi datele din imaginea 2). După 1975, exporturile au crescut, dar au crescut și importurile, România înregistând un deficit comercial de 1,2 miliarde de dolari la nivelul anului 1979. Balața s-a echilibrat în anii `80, când România a înregistrat un excedent comercial de 1,8 miliarde de dolari în 1985 și peste 2 miliarde în 1989 (vezi datele din imaginea 2).
   Epoca comunistă, văzută prin prisma exporturilor pe locuitor în prețuri comparabile cu cele din anul 2015 (vezi datele din imaginea 3), ne arată o creștere semnificativă după anul 1965, cu un vârf în 1979. În ani `80, deși în valori nominale exportam mai mult decât în anul 1979, în valori comparabile, din cauza deprecierii dolarului de la sfârșitul anilor `70, valoarea exporturilor era mai mică. Totuși, creșterea exporturilor de la sfârșitul anilor `70 și cea din anii `80 este semnificativă, iar valorile înregistrate au fost superioare oricărei perioade din istoria de până atunci a României.
   Perioada tranziției a corespuns unui declin al exporturilor în primii ani de după revoluție. În 1999, la valoarea dolarului de atunci, exporturile erau cu 2 miliarde mai mici decât în 1989, iar importurile cu 2 miliarde mai mari. România înregistra un deficit comercial de 2,07 miliarde de dolari (vezi datele din imaginea 2). În valori comparabile cu cele din anul 2015, exporturile pe cap de locuitor scăzuseră de la 883 de dolari în 1989, la 540 de dolari în 1999 (vezi datele din imaginea 3). 
   În 2005, valoarea exportului pe cap de locuitor în prețuri comparabile a depășit valorile înregistrate în perioada comunistă. România exporta mai mult, fie că vorbim de valori comparabile sau valori nominale, dar și importa mai mult ca nicodată până atunci. Deficitul comercial depășea 12,7 miliarde de dolari în 2005 (la valoarea dolarului din acel an - vezi datele din imaginea 2). În 2009, deficitul comercial depășea 13,7 miliarde de dolari. După reducerea deficitului comercial din 2009 până în 2014, în primele 11 luni din 2015, deficitul a început să crească din nou, ajungând la 7,2 miliarde de dolari. 
   Pe primele 11 luni ale anului trecut, exporturile pe cap de locuitor din România au atins valoarea de 2.550 dolari. În valori comparabile cu cele din 2015, cifra e de 23 de ori mai mare decât cea înregistrată în 1859 (108,8 dolari), de 8 ori mai mare decât cea din 1909 (331,8 dolari), de 12 ori mai mare decât cea din 1939 (216,9 dolari), de 1,7 ori mai mare decât cea din 1979 (1.530 dolari) și de 4,7 ori mai mare decât cea din 1999 (540 dolari - vezi datele din imaginea 3).