Postări
Datoria publică a statelor din spațiul comunitar a crescut între 2008 și 2018 (trim. III) cu 4.788 miliarde de euro, avansând de la aproape 61% la 81% din PIB-ul statelor UE (vezi tabelul din imagine).
Creșterea datoriilor publice din spațiul comunitar din perioada 2008 - 2018 a fost mai mică decât avansul nominal al PIB-ului comunitar, care a fost de doar 2.782 miliarde de euro (de la 13.087 la 15.869 mld. euro).
Nivelul actual al gradului de îndatorare al statelor din spațiul comunitar (81% din PIB) reprezintă limita sustenabilității pe termen lung a datoriei. Dacă ținem cont de faptul că ultima criză financiară a durat în cele mai multe state comunitare doi ani, iar avansul datoriilor publice cumulate raportat la PIB a fost de aproape 33% (de la 61% la 81% din PIB), ne dăm seama că, în perspectiva unei viitoare crize mondiale, situația spațiului comunitar nu arată prea roz.
Care erau cele mai îndatorate state comunitare în trimestrul III din 2018?
În valori nominale, cele mai mari datorii publice din trimestrul III al anului 2018 le înregistrau Italia (2.331 mld. euro), Franța (2.322 mld. euro), Germania (2.053 mld. euro), Marea Britanie (2.042 mld. euro) și Spania (1.176 mld. euro - vezi tabelul din imagine).
România, cu o datorie publică, calculată după metodologia UE, de 67 miliarde de euro, se situa pe locul 18 între cele 28 de state comunitare. Din acest punct de vedere stăm bine față de toate economiile mai dezvoltate, dar și față de state al căror PIB e mai mic decât al nostru, precum Ungaria (92 mld. euro), Portugalia (249 mld. euro) și Grecia (335 mld. euro).
Din punct de vedere al raportului datorie publică / PIB, cele mai mari grade de îndatorare le înregistrau Grecia (182% din PIB), Italia (133%), Portugalia (125%), Cipru (111%) și Belgia (105% - vezi tabelul din imagine).
Cu un grad de îndatorare publică în trimestrul III al anului trecut de 33,9% din PIB, România e pe locul 25 din cele 28 de state comunitare. În urma noastră, cu grade mai mici de îndatorare, se situau Bulgaria (23% din PIB), Luxemburg (22%) și Estonia (8%).
Ce state au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice între 2008 și 2018?
În valori absolute, cele mai mari creșteri ale datoriilor publice între 2008 și trimestrul III din 2018 le-au înregistrat Marea Britanie (1.218 mld. euro), Franța (952 mld. euro), Spania (735 mld. euro), Italia (660 mld. euro) și Germania (384 mld. euro - vezi tabelul din imagine).
România, în aceeași perioadă, a înregistrat un avans al datoriei publice calculate după metodologia UE de 50,6 miliarde de euro.
Dacă ne raportăm la creșterea ponderii datoriei publice în PIB, atunci România e pe locul doi între cele 28 de state comunitare, cu un avans al ponderii de 173% (de la 12,4% la 33,9% din PIB). O creștere a ponderii datoriei publice în PIB mai mare decât a noastră a înregistrat-o Slovenia (226%; de la 21,8% la 71% din PIB). În urma noastră, creșteri mai mici s-au înregistrat în Spania (149%), Cipru (143%) și Lituania (140% - vezi tabelul din imagine).
Trei state din UE au reușit să-și reducă ponderea datoriei publice în PIB în ultimul deceniu, acestea fiind Olanda (-3%), Germania (-6%) și Malta (-27%).
Datele Eurostat ne arată că ultima criză economică a sporit datoriile publice ale statelor comunitare cu 60% (de la 7.947 la 12.735 mld. euro). Ca pondere în PIB-ul comunitar, datoriile publice cumulate au crescut cu o treime (de la 60,7% la 80,8% din PIB).
România, cu un nivel al îndatorării de 33,9% din PIB, pare a fi în zona de siguranță, nivelul de 80% fiind încă departe. Totuși, în cazul nostru, această limită superioară a sustenabilității datoriei publice nu se aplică, pentru că datoria trebuie plătită din buget, iar veniturile noastre bugetare din perioada analizată au fost mult mai scăzute raportate la PIB față de media UE (30%-35% față de media UE de 43% - 45%). În consecință, și limita sustenabiilității datoriei pe termen lung trebuie ajustată la nivelul colectării bugetare. Deci, în cazul nostru, limita sustenabilității datoriei publice ar coborî spre 60% din PIB.
Dacâ în cazul ultimei crize financiare, ponderea datoriei publice a României a sărit rapid de la 12% la 30% din PIB, e de așteptat ca. la următoarea, să ne apropiem de limita sustenabilității calculate pe baza colectării la buget.
Creșterea datoriilor publice din spațiul comunitar din perioada 2008 - 2018 a fost mai mică decât avansul nominal al PIB-ului comunitar, care a fost de doar 2.782 miliarde de euro (de la 13.087 la 15.869 mld. euro).
Nivelul actual al gradului de îndatorare al statelor din spațiul comunitar (81% din PIB) reprezintă limita sustenabilității pe termen lung a datoriei. Dacă ținem cont de faptul că ultima criză financiară a durat în cele mai multe state comunitare doi ani, iar avansul datoriilor publice cumulate raportat la PIB a fost de aproape 33% (de la 61% la 81% din PIB), ne dăm seama că, în perspectiva unei viitoare crize mondiale, situația spațiului comunitar nu arată prea roz.
Care erau cele mai îndatorate state comunitare în trimestrul III din 2018?
În valori nominale, cele mai mari datorii publice din trimestrul III al anului 2018 le înregistrau Italia (2.331 mld. euro), Franța (2.322 mld. euro), Germania (2.053 mld. euro), Marea Britanie (2.042 mld. euro) și Spania (1.176 mld. euro - vezi tabelul din imagine).
România, cu o datorie publică, calculată după metodologia UE, de 67 miliarde de euro, se situa pe locul 18 între cele 28 de state comunitare. Din acest punct de vedere stăm bine față de toate economiile mai dezvoltate, dar și față de state al căror PIB e mai mic decât al nostru, precum Ungaria (92 mld. euro), Portugalia (249 mld. euro) și Grecia (335 mld. euro).
Din punct de vedere al raportului datorie publică / PIB, cele mai mari grade de îndatorare le înregistrau Grecia (182% din PIB), Italia (133%), Portugalia (125%), Cipru (111%) și Belgia (105% - vezi tabelul din imagine).
Cu un grad de îndatorare publică în trimestrul III al anului trecut de 33,9% din PIB, România e pe locul 25 din cele 28 de state comunitare. În urma noastră, cu grade mai mici de îndatorare, se situau Bulgaria (23% din PIB), Luxemburg (22%) și Estonia (8%).
Ce state au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice între 2008 și 2018?
În valori absolute, cele mai mari creșteri ale datoriilor publice între 2008 și trimestrul III din 2018 le-au înregistrat Marea Britanie (1.218 mld. euro), Franța (952 mld. euro), Spania (735 mld. euro), Italia (660 mld. euro) și Germania (384 mld. euro - vezi tabelul din imagine).
România, în aceeași perioadă, a înregistrat un avans al datoriei publice calculate după metodologia UE de 50,6 miliarde de euro.
Dacă ne raportăm la creșterea ponderii datoriei publice în PIB, atunci România e pe locul doi între cele 28 de state comunitare, cu un avans al ponderii de 173% (de la 12,4% la 33,9% din PIB). O creștere a ponderii datoriei publice în PIB mai mare decât a noastră a înregistrat-o Slovenia (226%; de la 21,8% la 71% din PIB). În urma noastră, creșteri mai mici s-au înregistrat în Spania (149%), Cipru (143%) și Lituania (140% - vezi tabelul din imagine).
Trei state din UE au reușit să-și reducă ponderea datoriei publice în PIB în ultimul deceniu, acestea fiind Olanda (-3%), Germania (-6%) și Malta (-27%).
Datele Eurostat ne arată că ultima criză economică a sporit datoriile publice ale statelor comunitare cu 60% (de la 7.947 la 12.735 mld. euro). Ca pondere în PIB-ul comunitar, datoriile publice cumulate au crescut cu o treime (de la 60,7% la 80,8% din PIB).
România, cu un nivel al îndatorării de 33,9% din PIB, pare a fi în zona de siguranță, nivelul de 80% fiind încă departe. Totuși, în cazul nostru, această limită superioară a sustenabilității datoriei publice nu se aplică, pentru că datoria trebuie plătită din buget, iar veniturile noastre bugetare din perioada analizată au fost mult mai scăzute raportate la PIB față de media UE (30%-35% față de media UE de 43% - 45%). În consecință, și limita sustenabiilității datoriei pe termen lung trebuie ajustată la nivelul colectării bugetare. Deci, în cazul nostru, limita sustenabilității datoriei publice ar coborî spre 60% din PIB.
Dacâ în cazul ultimei crize financiare, ponderea datoriei publice a României a sărit rapid de la 12% la 30% din PIB, e de așteptat ca. la următoarea, să ne apropiem de limita sustenabilității calculate pe baza colectării la buget.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu