Unde au crescut cel mai mult veniturile bugetelor locale între 2009 și 2014

   23,3% este procentul cu care au crescut veniturile la bugetele locale din 2009 până în 2014 (de la 43,53 mld. lei în 2009, la 53,67 mld. lei în 2014 - vezi tabelul din imagine). Suma înseamnă 10,14 mld. lei, iar creșterea n-a avut loc liniar, ci în salturi.
În ultimii doi ani, veniturile totale ale administrațiilor locale din România au crescut de la 45,42 mld. lei, cât reprezentau veniturile cumulate pentru anul 2012, la suma de 53,67 mld. lei, cât au reprezentat în 2014. Prin administrații locale de la nivel județean înțelegem consiliu județean și primării de comune, de orașe, de municipii. Veniturile totale ale administrațiilor locale cuprind veniturile proprii (în componența cărora intră și cotele defalcate din impozitul pe venit), sumele defalcate din TVA, subvențiile, sumele primite de la UE și alte venituri.

   Unde au crescut cel mai mult veniturile la bugetele locale între 2009 și 2014? Procentual, cele mai mari creșteri au avut loc în județele Vâlcea și Bistrița-Năsăud (creșteri de peste 60%, respectiv 50% - vezi tabelul din imagine), Ilfov, Caraș-severin, Satu Mare, Olt, Sălaj și Giurgiu (creșteri de peste 40% - vezi harta din imagine). București și Brașov sunt județele/orașul (în București intră cele șase primării de sector și Primăria Generală  a Municipiului București) cu cele mai mici creșteri procentuale (sub 10% creștere a veniturilor între 2009 și 2014). Pe lângă București și Brașov, alte opt județe au înregistrat creșteri ale veniturilor de sub 20% (Galați, Alba, Brăila, Ialomița, Dolj, Arad, Prahova, Bacău). Dacă cele mai importante creșteri (mai mari de 40%) au avut loc în județe cu o populație redusă (sub 450 mii), în cazul celor mai reduse creșteri se află capitala, Prahova, Bacăul, Brașovul, Doljul, Galațiul, județe cu populație de peste 600 mii de locuitori (populația după domiciliu constituie criteriul de alocare pentru cotele defalcate din TVA, impozitul pe venit și al cuantumului subvențiilor). Printre județele cu populație numeroasă ce au înregistrat creșteri semnificative ale veniturile la bugetele locale (între 30% și 40%) se află Iașul, Timișul și Constanța (vezi tabelul din imagine).

   Unde au crescut cel mai mult veniturile la bugetele locale în valoare absolută? Vâlcea, Timișul, Iașul, Constanța și Ilfovul sunt județele ale căror venituri la bugete locale au crescut cu mai mult de 400 de milioane de lei din între 2009 și 2014. Bistrița-Năsăud, județul a cărui creștere procentuală era de peste 50%, a înregistrat o creștere efectivă a veniturilor de 335 milioane, fiind  pe locul șapte la creșterile în sume efective, după Cluj (locul 6 cu 368 milioane lei) și cele cinci județe mai sus enumerate. Brăila și Ialomița sunt județele ale căror administrații locale au înregistrat cele mai mici creșteri ale veniturilor (de 88 milioane lei, respectiv 71 milioane lei - vezi tabelul din imagine). Bucureștiul și Brașovul, cele două pierdante ale topului după creșterile procentuale, au înregistrat creșteri în valori absolute ale veniturilor de 189 milioane de lei, respectiv 112 milioane de lei, clasându-se pe locurile 28, respectiv 39, în clasamentul creșterilor în valori absolute.

    Harta creșterilor procentuale ale veniturilor la bugetele locale ne arată că afinitățile de partid acționează ca un steroid al veniturilor. Dacă până în 2012, veniturile totale ale bugetelor locale n-au crescut spectaculos din cauza crizei, după acest an, creșterile n-au urmărit criteriul contribuției sau al nevoilor decât parțial, în sensul că, celor ce contribuie cu mult, nu li s-a luat, dar nici nu li s-a dat, decât dacă aveau pile la centru, celor ce nu contribuie semnificativ, dar aveau nevoie, li s-a dat, doar dacă aveau pile la centru, iar celor ce nu contribuie, dar nici nu aveau nevoi mari, li s-a dat pentru că știau pe cine trebuie.