Topul primăriilor după veniturile atrase la buget în 2014 ne arată că Bucureștiul a atras, anul trecut, mai mult de o treime din veniturile atrase la bugetele locale de primăriile municipiilor reședință de județ.
Execuția bugetară în 2014 ne arată o discrepanță între execuție și propunerile de la începutul anului. Așa se face că, la începutul lui 2014, bugetul Timișoarei prevedea venituri totale de 1,391 mld. de lei. La finalul lui 2014, veniturile totale erau de 790 mil. lei (vezi tabelul din imagine). Aceeași supraestimare a veniturilor o regăsim la Iași și la Cluj-Napoca, unde, inițial, se estimau venituri de 848 mil. lei, respectiv 1,15 mld. lei. La finalul anului, veniturile totale ale Iașului au fost de 717 mil. lei și de 731 mil. lei pentru Cluj-Napoca. Majoritatea bugetelor votate la începutul anului se bazează pe venituri supraestimate. Din acest motiv, cel mai corect este să compari veniturile la sfârșit de an și nu să crezi în visele consiliilor locale de la începutul anului.
Toate reședințele de județ, împreună cu Bucureștiul și cele șapte administrații ale sale, au avut venituri de 20,2 mld. de lei , conform execuțiilor bugetare pe anul trecut (vezi tabelul din imagine). Toate bugetele locale la nivel de țară (consilii județene, municipii reședință, municipii, orașe și comune) au avut un venituri cumulate de 53,6 mld. lei. Aceasta reprezintă circa un sfert din bugetul general consolidat (213,8 mld. lei în 2014). Deci, 37,7% din veniturile bugetelor locale s-au dus către primăriile municipiilor reședință de județ. După București, topul veniturilor primăriilor municipiilor reședință de județ e condus de Timișoara, cu venituri 790,9 mil. de lei, urmată de Cluj-Napoca, cu 731,8 mil. de lei și Iași, cu 717,3 mil. lei (vezi tabelul din imagine). La nivel de capitală, Primăria Generală a avut venituri totale în 2014 de 3,39 mld. lei, iar, la nivel de sectoare, ordinea mărimii veniturilor era următoarea: Sector 1 (1,09 mld. lei), Sector 2 (779 mil. lei), Sector 3 (727 mil. lei), Sector 6 (721 mil. lei), Sector 4 (533 mil. lei) și Sector 5 (477 mil. lei). Cele mai mici venituri la bugetele primăriilor reședință de județ s-au înregistrat în Alexandria (94 mil. lei), Slobozia (102,7 mil. lei) și Miercurea Ciuc (109,2 mil. lei).
Dacă raportăm veniturile primăriilor la populația declarată de primării în 2014 către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ierarhia primăriilor se schimbă. Cifra declarată de primării diferă de rezultatele recensământului sau cele ale INS-ului, dar, în funcție de aceasta, primăriile primesc o parte din venituri de la bugetul general. Poate din acest motiv unele primării nu-și actualizează cifrele populației. Dacă raportăm la cifrele populației furnizate de primării, ne rezultă că în Sectorul 1 avem cele mai mari venituri pe cap de locuitor în 2014 (5.533 lei), fără să le adunăm pe cele ale Primăriei Generale. În afara Bucureștiului, pe locul întâi, surprinzător, se află locuitorii orașului Suceava, cu 3.444 lei/cap de locuitor (vezi tabelul din imagine). Podiumul e completat de Slatina, cu 3.148 lei/cap de locuitor, și Târgoviște, cu 3.004 lei/cap de locuitor. După acest raport, Timișoara e pe locul 5 (2.601 lei/cap de locuitor), Cluj-Napoca pe locul 9 (2.403 lei/cap de locuitor) și Iași pe locul 20 (2.188 lei/cap de locuitor). În coada acestui clasament se află Brăila (1.482 lei/cap de locuitor), Vaslui (1.588 lei/cap de locuitor) și Galați (1.724 lei/cap de locuitor). În Sectorul 5, veniturile/cap de locuitor sunt mai mici decât în Galați, dar dacă ținem cont și de sumele Primăriei Generale, acestea cresc considerabil.
La final, ca fapt divers, cel mai bogat oraș din România, fără a fi reședință de județ, e Voluntari, cu venituri totale în 2014 de 232,7 mil. lei și o populație de 39.006 locuitori. Veniturile la primăria lui Pandele sunt mai mari decât cele realizate de 18 reședințe de județ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu