Social Icons

duminică, 1 iulie 2018

Cât a crescut PIB-ul și cât au crescut salariile din România față de celelalte state UE în ultimul deceniu

Topurile statelor UE după creșterile de productivitate și de salarii între 2007 și 2017
   În ultimii ani, la fiecare majorare de salariu minim sau de salarii din sectorul public, patronatele s-au tăvălit în chinuri că salariile cresc într-un ritm mult mai mare decât productivitatea, iar salariul minim și salariile din sectorul public antrenează creșterea per ansamblu a salariilor din mediul privat. 

   Ba mai mult, imediat, la televiziunile ce duc grija doar a capitalului apăreau niște analiști economici îngrijorați nevoie mare, care ne explicau cu un glas grav că suntem în groapă cu economia și, din moment în moment, groparul o să-și facă treaba și-o să ne îngroape cu economie cu tot. Asta merităm dacă poftim salarii mai mari. 
   Am o veste pentru toți acești îngrijorați, ce ne explică zi lumină de ce trebuie să ne mulțumim cu salariul minim sau puțin peste: PIB-ul României, adică ceea ce produce anual țara asta, a crescut mai mult decât remunerarea salariaților, dar acest fenomen s-a întâmplat în majoritatea statelor UE, iar noi nici măcar nu suntem pe primele poziții în privința diferenței dintre productivitate și salarizare, Bulgaria, Slovacia, Estonia, Germania și încă câteva țări fiind peste noi (vezi tabelul din imaginea 2). 

   Cum au evoluat PIB-ul și salariile în România între 2007 și 2017?

   România avea anul trecut un PIB în prețuri curente cu 46,1% mai mare decât cel din 2007 (188 față de 129 mld. euro - vezi tabelele din imaginile 1 și 2). 
   Valoarea adăugată brută (VAB) a crescut mai mult, cu 48,9% (de la 114 la 170 mld. euro). Asta înseamnă că impozitele nete pe produs au scăzut, ceea ce-i adevărat, în România impozitele pe produs (TVA, accize) au scăzut. Deci, dacă vrem să ne raportăm la creșterea productivității, cel mai bine e să alegem VAB-ul ca referință și nu PIB-ul, pentru că PIB-ul cuprinde, pe lângă VAB, și impozitele nete pe produs, indicator ce nu ne arată productivitatea.

   Bun, să mergem mai departe cu explicația. Remunerarea salariaților sau masa salarială din România a crescut din 2007 până anul trecut cu 56% (vezi tabelul din imaginea 2). În remunerarea salariaților intră totalul salariile plătite și contribuțiile sociale plătite de angajatori
   La noi, anul trecut, remunerarea salariaților era de 68 miliarde euro, iar totalul salariilor era de 56  miliarde euro. Rezultă că angajatorii plăteau contribuții în valoare de 12 miliarde de euro. De anul ăsta nu mai plătesc nimic, iar România va fi singura țară din UE care va avea un zero mare în dreptul contribuțiilor angajatorilor (#cicăguverndestânga).

Cât a crescut PIB-ul și cât au crescut salariile din România față de celelalte state UE în ultimul deceniu   Creșterea totalului salariilor între 2007 și 2017 a fost de 61,2% (de la 35 la 56 mld. euro -vezi tabelule din imaginile 1 și 2).
   Deci, unei creșteri a remunerării salariale de 56% între 2007 și 2017 i-a corespuns o creștere a totalului salariilor plătite de 61,2% și o creștere a contribuțiilor angajatorilor de 34,9% (de la 9 la 12 mld. euro). 
   Care va să zică, din creșterea remunerării salariale, totalul salariilor, adică salariile brute, au crescut cel mai mult, iar contribuțiile plătite de angajatori au crescut sesizabil mai puțin. Din această creștere, statul a încasat mai mult de la salariați și mai puțin de la angajatori.

   Să rezumăm ce i s-a întâmplat României în ultimul deceniu: productivitatea (VAB) a crescut cu 48,9%, remunerarea salariilor a crescut cu 56%, și, în cadrul remunerării, totalul salariilor plătite a crescut cu 61,2%, iar contribuțiile angajatorilor cu 34,9%

   Și acum vine bomba - și în 2007 și anul anul trecut, salariații de la noi își însușeau una din cele mai mici ponderi din valoarea adăugată brută (VAB).

   Da, în 2007, remunerarea salariaților de la noi reprezenta 38% din VAB, iar totalul salariilor reprezenta 30,4% din VAB. Mediile în UE erau de 52%, respectiv 41% din VAB. Eram la egalitate cu Bulgaria în privința ponderii remunerării, iar în spatele nostru era doar Grecia, dar doar în cazul ponderii totalului salariilor în VAB (29,9%). 

   Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că cea mai mare parte din valoarea adăugată brută revenea posesorilor de capital, adică, dacă vreți, patronilor (62% din VAB). În UE, patronilor le revenea 48% din VAB.

   Care era situația anul trecut? Dupămarile creșteri salariale din ultimul deceniu”, suntem tot pe ultimele locuri în UE după remunerarea salariaților în VAB (39,8%), posesorilor de capital revenindu-le 60,2% din valoarea adăugată din economie.
   În urma noastră, cu ponderi mai mici ale remunerării salariaților, erau Grecia (38,5% din VAB) și Irlanda (31,7%). Media în UE era de 53% din VAB

   În cazul Greciei nu ar trebui să ne mire, mai ales că în 2007, înaintea crizei, era foarte apropiată de noi în cazul ponderii remunerării salariaților, iar în cazul ponderii totalului salariilor era sub noi în acel an.
   Explicația în cazul Irlandei e simplă, chiar dacă datele sunt din 2016. În ultimii ani, PIB-ul acestei țări a avansat statistic cu o treime, ca urmare relocării unor mari companii, dar salariile au crescut mult mai puțin.

   În cazul ponderii totalului salariilor în VAB, eram la 33%, în spatele nostru fiind Italia (32,6%), Grecia (29,1%) și Irlanda (26,8%). Știm care e situația în cazul Greciei și Irlandei, iar în cazul depășirii Italiei explicația e că salariile din această țară au crescut puțin, chiar mai puțin decât valoarea adăugată din economie, economia acestui stat avansând foarte puțin în ultimul deceniu (vezi tabelul din imaginea 2).

   În ultimii zece ani, în România am asistat la o reducere a impozitelor pe produse, ceea ce a dus la creșterea ponderii VAB-ului în PIB, am asistat la o creștere a salariilor peste productivitate, dar acest fenomen s-a înregistrat în 18 din cele 28 de state comunitare, iar cele mai mari diferențe dintre productivitate și remunerarea salariaților nu s-au înregistrat la noi, și am mai asistat la un cor de bocitoare ale posesorilor de capital, posesori ce-și însușesc încă, după „marile majorări salariale”, peste 60% din valoarea adăugată din economie, numărându-se astfel printre cei mai fericiți posesori de capital din UE.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates